Despărţământul Reghin al ASTREI - scurt istoric

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, intrată în conştiinţa naţională sub denumirea ASTRA, a luat fiinţă în anul 1861. Evenimentul avea „să revoluţioneze întreaga viaţă spirituală a românilor transilvăneni, ca de altfel a tuturor românilor, întreaga mişcare culturală şi naţională din acea vreme".

Pentru a patra oară, Reghinul a găzduit Adunarea Generală a Asociaţiunii ASTRA.

De fiecare dată, atât în anii 1875, 1890 sau 1925, ca şi în 2014, reghinenii i-au primit cu bucurie pe cei mai valoroşi oameni de cultură ai ţării.

Asociaţiunea a fost înfiinţată prin strădania iluştrilor bărbaţi ai neamului românesc: Ioan Puşcariu, Andrei Şaguna, George Bariţiu şi Timotei Cipariu. După înfiinţarea ASTREI, zona Reghinului a fost încadrată în sfera de activitate a Clujului.

Printre membrii ASTREI, din primii ani de activitate, menţionăm numeroase personalităţi reghinene. printre care „domnul învăţător din Sas-Reghin - Giorgiu Maioru, care a transmis suma de 1.511,50 coroane, colectaţi de el" de la Mihaîl Orbonaşiu, avocat. Mihail Crişan, protopop al Reghinului Săsesc, de asemenea contribuţia familiei de negustori macedoneni Marinovici, care au sprijinit ASTRA şi Reghinul prin diferite donaţii.

Deoarece Despărţământul Cluj avea o arie de activitate foarte întinsă, parţial nesatisfăcătoare în multiplele obligaţii culturale luate, s-a hotărât înfiinţarea a noi Despărţăminte, printre care şi la Reghin.

Astfel, în ziua de 2/14 aprilie 1874, s-a înfiinţat Despărţământul Reghin al ASTREI, fapt consemnat în „Protocolul" încheiat cu această ocazie. Protopopul Mihai Crişan a propus, ca primul preşedinte al Despărţământului, pe Ioan Pop Maior, membru vechi al Asociaţiunii, mare proprietar, patriot, susţinător al doleanţelor culturale şi sociale ale românilor din zona Reghinului.

Adunarea a avut loc „în frumosul salon de joc al hotelului celui nou orăşenesc" (azi Casa de Cultură a tineretului „George Enescu"). S-au înscris, încă de la constituire, 59 de membri ordinari şi 29 de membri ajutători.

Despărţământul se întindea, în primul an de activitate, de la Ormenişul de Câmpie până la Borsec şi de la Teaca până la Sovata. În timp s-a reorganizat, apărând în zona noastră Despărţământul Deda şi Gurghiu, care au revenit, mai ales în perioada interbelică, în cadrul Despărţământului Reghin.

ASTRA Reghineană a avut, de-a lungul existenţei sale, realizări notabile în toate domeniile de activitate, „şi-a inaugurat activitatea într-un mod demn de frumoasa misiune ce o are ...".

Numeroase personalităţi şi-au câştigat merite în cadrul Despărţământului: Şerban Lupu, proprietar în Reghinul unguresc, cumpărătorul unui teren pe care s-a ridicat şcoala românească, Patriciu Barbu, avocat, om de mare energie, din iniţiativa căruia s-a înfiinţat Institutul de credit şi economie „Mureşiana" (1885).

Mai consemnăm pe Galaction Şagău, Leon Lupu, dr. Absolon Todea, dr. Alexandru Ceuşianu, Ion Şandor, Elie Câmpeanu, George Maior.

Printre preşedinţii care s-au perindat la conducerea Despărţământului menţionăm: protopopul Mihai Crişan (1877-1885), Patriciu Barbu (1885-1896), protopopul Petru Uilăcan (1896-1905), protopopul Galaction Şagău (1905-1910), avocatul Ioan Harşia (1911-1914), care a înfiinţat agenturile culturale şi bibliotecile poporale, protopopul Vasile Duma (1914-1923).

După Unire, la 19 februarie 1923, conducerea Despărţământului a fost preluată de către dr. Eugen Nicoară, iar ca vice-preşedinţi de Ariton POPA, protopop greco-catolic şi dr. Ioan Harşia, avocat, secretar fiind ales Alexandru Ceuşianu, avocat, şi Gheorgbe Maior, casier, directorul Băncii de Credit „Mureşiana". Membrii - dr. Eugen Truţia, prof. Ioan Bojor, Gheorghe Cazan, Gheorghe Mureşan, şi Victor Câmpean.

S-a creat o puternică mişcare culturală, care a înglobat în ea toate elementele active ale ţinutului. În această perioadă s-a construit Palatul Culturii, s-au organizat numeroase serbări câmpeneşti, s-au editat broşuri medicale şi de ştiinţă popularizată, cursuri de alfabetizare, cercuri ale învăţătorilor, colaborări fructuoase cu societăţile de meseriaşi, tineret, femei, cu Liceul român din Reghin.

S-au premiat învăţătorii şi alţi intelectuali cu merite deosebite în diferite ramuri de activitate, tineri studioşi etc., la care adăugăm numărul de prelegeri ţinute la Reghin şi satele din împrejurimi, pe diferite teme, numeroase volume de publicaţii apărute sub egida ASTREI, valorificarea folclorului, a tradiţiilor populare, rolul bisericii şi al şcolii în sprijinirea activităţilor de luminare şi educare ale poporului.

Datorită bogatei activităţi, a aprecierii muncii şi valorilor sale, Despărţământul Reghin a găzduit Adunările Generale ale Asociaţiunii cu participarea a numeroase personalităţi din ţară. Publicaţiile „Tribuna"; „Gazeta Transilvaniei", „Transilvania", „Telegraful Român", „Unirea", semnalează aceste evenimente. Referindu-se la cea din anul 1925 „Unirea Poporului" din Blaj menţionează: „Adunarea de la Reghin a fost, cu adevărat, sărbătoarea cărţii şi a învăţăturii româneşti, în care cei de acelaşi sânge şi de aceeaşi limbă au ştiut să se ridice peste orice deosebire şi au arătat că, dacă este vorba de lucruri mari, de porniri înălţătoare, ei sunt, într-adevăr, fraţi care se înţeleg foarte bine şi pot merge pe aceeaşi cărare a izbânzii depline".

Edificatoare sunt şi cuvintele lui Nicolae Iorga, cu referire la ASTRA: „Acolo unde dezbină legea - uneşte cartea, lumina".

Primul semnal de reînviere al ASTREI, a reîntoarcerii în adevărata-i lumină, pentru parcurgerea celei de-a treia etape a existenţei sale, a fost al revistei ASTRA din Braşov, în numărul din ianuarie 1990. Sibienii sunt primii care se grăbesc să răspundă semnalului venit de la Braşov, care la 22 februarie 1990 supun dezbaterii noile „Statute", întocmite după modelul şi spiritul ASTREI din 1925. Adunarea Generală a Asociaţiunii, din 15 martie 1990, aprobă „Statutele" şi convoacă prima Adunare cu Despărţămintele pentru data de 21 aprilie 1990.

În urma acestei Adunări se fac demersurile şi se solicită „înscrierea Asociaţiunii ca persoană juridică, înscriere înregistrată la nr. 139/21 mai 1990, prin Sentinţa Civilă nr. 1571/1990, a Judecătoriei Sibiu. În Asociaţiune trebuie să fie, alături de noi, oameni cu pasiune şi competenţă culturală, dispuşi să ajute reînvierea ASTREI, chemată acum la o nouă şi la fel de rodnică activitate cultural-naţională, în spiritul tradiţiei sale de adâncă simţire românească şi în deplin acord cu vremurile cele noi, pe care înşine suntem chemaţi a le clădi şi a le pregăti spre împlinirea generaţiilor viitoare".

Despărţământul Reghin al ASTREI, desfiinţat abuziv de către regimul comunist în anul 1948, a fost reînfiinţat în 4 august 2005 şi confirmat prin Decizia nr. 396 din 17 septembrie 2005, preşedinte fiind ales prof. Niculae Marin Şara.

Ca o apreciere a activităţii Despărţământului Reghin al ASTREI, conducerea centrală a Asociaţiunii a organizat la Reghin patru Adunări Generale ale ASTREI, în anii 1875, 1890, 1925 şi 2014, unde s-au dezbătut probleme legate de activitatea ASTREI, hotărându-se şi o serie de măsuri de revigorare şi îmbunătăţire a obiectivelor Asociaţiunii.

De fiecare dată, Adunările au constituit un prilej de organizare, de către gazde, a numeroase manifestări culturale şi întâlniri cu personalităţi de seamă ale neamului românesc.

În spiritul şi obiectivele tradiţionale şi actuale ale Asociaţiunii, Despărţământul Reghin al ASTREI şi-a reorganizat întreaga activitate, prima Adunare, din 4 august 2005, dovedindu-se benefică prin numărul mare de participanţi şi prin conţinutul dezbaterilor şi propunerilor făcute. În acest fel, prestigiul câştigat de la înfiinţare şi până în prezent va fi mereu un îndemn şi un simbol al realizării obiectivelor propuse, în noua structură organizatorică a ţării noastre.

Noua conducere, având ca preşedinte pe prof. Niculae Marin Şara, iar ca vice-preşedinţi pe părintele protopop Teodor Beldean, părintele protopop Florin Boitoş, prof. Sorin Pui şi Ilie Frandăş - secretar, alături de întreg colectivul ales, au dat şi dau dovadă de mult interes în realizarea obiectivelor stabilite, fapt reieşit din organizarea a numeroase activităţi cultural-educative, prin realizarea unor lucrări, publicaţii, proiecte, cercetări laborioase a istoriei locale şi a personalităţilor ei.

Despărţământul Reghin al ASTREI s-a bucurat, în permanenţă, de susţinuta colaborare cu instituţiile de cultură şi şcolare, administraţia locală şi personalităţile urbei, la care adăugăm sprijinul şi colaborarea cu scriitorul şi publicistul Lazăr Lădariu, preşedintele Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, mereu prezent în rândul reghinenilor, alături de alţi astrişti mureşeni.

În acest fel, mişcarea culturală românească, desfăşurată în cadrul Despărţământului, a devenit, treptat, unul din factorii de primă importanţă în ridicarea spre noi orizonturi culturale a maselor populare, spre cunoaşterea a tot ceea ce-i este folositor.

Parte integrantă a istoriei culturale a românilor din Valea Superioară a Mureşului şi a Gurghiului, activitatea Despărţământului Reghin al ASTREI a îmbogăţit istoria culturală a judeţului şi a Transilvaniei cu noi fapte, prin oamenii dedicaţi îndeplinirii idealurilor şi scopului pentru care a fost creată ASTRA.

 

Lasă un comentariu