„Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ", a zis El. „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile!" (Marcu, capitolul nr. 16 versetul nr. 15). Lumina cerului trebuia să strălucească în raze clare şi puternice asupra tuturor locuitorilor pământului, de sus şi de jos, bogaţi şi săraci. Însărcinarea aceasta fusese dată celor doisprezece, când Hristos se întâlnise cu ei în odaia de sus, dar de data aceasta trebuia să fie încredinţată unui număr mai mare. La timpul stabilit, aproximativ cinci sute de credincioşi erau adunaţi în mici grupuri pe coasta muntelui, doritori să afle tot ce se putea de la aceia care Îl văzuseră pe Hristos după înviere. Ucenicii treceau de la un grup la altul, spunând tot ce văzuseră şi auziseră despre Iisus şi aducând dovezi din Scriptură, aşa cum făcuse El cu ei. Toma povestea mereu cum se întâmplase cu necredinţa Lui şi arăta cum i se spulberaseră toate îndoielile. Deodată, Iisus se arătă în mijlocul lor. Nimeni n-ar fi putut să spună de unde sau cum venise. Mulţi dintre cei de faţă nu-L mai văzuseră înainte, dar în mâinile şi picioarele Lui observaseră semnele răstignirii. El le-a vorbit, zicându-le: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ". „Duceţi-vă şi faceţi ucenici, din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh şi învăţându-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului." (Matei, capitolul nr. 28, versetul nr. 19-20).
În lucrarea lor, ucenicii aveau să sufere persecuţia venită din cauza geloziei şi a urii iudeilor, dar lucruri de felul acesta îndurase şi Învăţătorul. Lucrarea nu trebuia să se oprească acolo. Trebuia să se întindă până la marginea pământului. Hristos le-a zis ucenicilor Săi: „Aţi văzut că pe toţi aceia care vin la Mine, mărturisindu-şi păcatele, Eu îi primesc cu drag. Pe cel care vine la Mine nicidecum nu-l voi da afară. În numele Meu vor scoate afară dracii, vor vorbi în limbi noi, vor lua în mână şerpi, dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma. Îşi vor pune mâinile peste bolnavi şi bolnavii se vor însănătoşi" (Marcu, capitolul 4 nr. 16, versetul nr. 17-18).
Apostolii şi tovarăşii lor erau oameni fără multe studii, dar prin revărsarea Duhului în ziua Cincizecimii, vorbirea Lor, fie că era în limba lor, fie într-o limbă străină, a fost curată, simplă şi fără greşeală, atât în cuvânt, cât şi în accent. Însărcinarea de a predica Evanghelia este dată tuturor acelora care au simţit chemarea cerească. Aproape şi departe se găsesc oameni copleşiţi de simţul vinovăţiei. Omenirea nu este înjosită de greutăţi, de muncă şi de sărăcie, ci de vinovăţie şi de făptuirea de rele. Lumea aceasta este o uriaşă leprozerie, dar Hristos a venit să vindece pe bolnavi şi să vestească eliberarea celor luaţi captivi de Satana. În felul de vindecare folosit de Mântuitorul au fost învăţături pentru ucenicii Săi. Cu o ocazie, El a uns ochii unui orb cu tina şi i-a spus: „Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului…" El s-a dus, s-a spălat şi s-a întors văzând bine. (Ioan, capitolul nr. 9 versetul nr. 7).
Multora dintre suferinzi care se vindecau Hristos le zicea: „Să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple mai rău" (Ioan, capitolul nr. 5 versetul nr. 14). Acelora care spun că au părtăşie cu Hristos, dar sunt indiferenţi faţă de nevoile semenilor Lor, El le va zice în Ziua Judecăţii: „Nu ştiu de unde sunteţi: depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii" (Luca, capitolul nr. 13, versetul nr. 27). „Învăţaţi pe oameni, a zis El, să păzească tot ce v-am poruncit.
Vorbiţi-le oamenilor despre Acela care este întâiul între mii şi a cărui fiinţă este toată plină de farmec" (Cântarea Cântărilor capitolul nr. 5 versetul nr. 10, versetul nr. 16). „Să fie asemenea Fiului Său" (Romani, capitolul nr. 8 versetul nr. 29). Domnul lucra împreună cu ei „şi întorcea Cuvântul prin semnele care-i însoţeau". (Marcu, capitolul nr. 16, versetul nr. 20).
Revărsarea Duhului pe timpul Apostolilor a fost „ploaia timpurie" şi urmările ei au fost măreţe. Dar ploaia târzie va fi îmbelşugată (Ioel, capitolul nr. 2, versetul nr. 23). „Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora" (Isaia, capitolul nr. 53 versetul nr. 11). „Toate neamurile de pe pământ vor auzi Evanghelia Harului Său" (Psalmul capitolul nr. 22 versetul nr. 30). „Domnia, stăpânirea şi puterea tuturor împăraţilor care sunt pretutindeni sub ceruri se vor da poporului sfinţilor Celui Prea-Înalt". „Pământul va fi plin de cunoştinţa Domnului, ca fundul mării de apele care-l acoperă." „Atunci se vor teme de Numele Domnului cei de la apus şi de slava Lui cei de la răsăritul soarelui" (Daniel, capitolul nr. 7, versetul nr. 27, Isaia capitolul nr. 11,9, 59, 19). „Ce frumoase sunt pe munţi picioarele celui ce aduce veşti bune, care vesteşte mântuirea! Picioarele celui ce zice Sionului: «Dumnezeul tău împărăteşte!». Izbucniţi cu toate în strigăte de bucurie, căci Domnul mângâie pe poporul Său. Domnul Îşi descoperă braţul Său cel Sfânt, înaintea tuturor neamurilor şi toate marginile pământului vor vedea mântuirea Dumnezeului nostru." (Isaia, capitolul nr. 52 versetul nr. 7-10).
