Pe cât posibil nu vreau să pierd ocazia de a vizita târgurile cu profil agricol, fiindcă am ocazia să cunosc realitatea din agricultura românească după 25 de ani de când am devenit colonia economică a Occidentului. Am fost la Indagra, în Bucureşti, în fiecare an vizitez Târgul Internaţional Agraria din Cluj-Napoca, anul acesta, în perioada 23-26 aprilie, târgul s-a mutat la Jucu, pe un teren pretabil pentru o agricultură superintensivă, în spatele fostului complex industrial Nokia, în prezent folosit de firma Boch. În urmă cu doi ani am fost cu baronul Kelemen la târgul internaţional agricol din Debreţin-Ungaria, mai modest decât cel de la Cluj, cu excepţia expoziţiei cu animale domestice.
Târgul Internaţional din anul acesta de la Jucu mi-a lăsat un gust acru. „Se spune că vulpea când a intrat într-o vie, n-a ajuns la struguri şi a renunţat zicând: «Strugurii sunt prea acri pentru mine!»". Pentru a ne consola şi noi, putem spune că strugurii de la acest târg sunt prea acri pentru români. Mă refer aici la preţurile tractoarelor şi utilajelor agricole de ultimă generaţie. S-a spus că acest târg este cel mai mare din Transilvania. Să-mi fie cu iertare lipsa de modestie dacă afirm că doar în judeţul Mureş se practică o agricultură performantă în comparaţie cu celelalte judeţe. Am străbătut judeţul în lung şi-n lat, foarte rar am întâlnit o parcelă de teren lăsată de pârloagă, o situaţie oarecum asemănătoare o întâlnim şi în judeţul Alba. În condiţiile actuale, când valorificarea producţiei a rămas cea mai gravă problemă nerezolvată din agricultura României, nu prea există fermieri care să-şi permită achiziţionarea unor asemenea utilaje. Asocierea mai multor fermieri ar fi singura soluţie pentru accesarea de împrumuturi de la băncile care îşi etalau ofertele la acest târg. Interesant că peste 90 la sută dintre firmele ofertante erau străine, o realitate care îmi certifică ideea că am devenit colonie economică a Occidentului. Chiar şi la firmele distribuitoare de inputuri pentru agricultură, capitalul este străin.
Din patriotism local am dorit să văd ce firme mureşene au fost prezente la acest târg. Însoţit de prietenul meu Petrică Pavel, din Sântana de Mureş, timp de câteva ore am străbătut standurile în căutarea mureşenilor. Ne-am oprit la standul SC Genetik Plus SRL Târgu-Mureş cu ofertă de material seminal pentru bovine din rasa Bălţată Ungurească şi inputuri pentru zootehnie; SEMTEST BVN S.A. - o altă prezenţă mureşeană tot cu capital străin; IRUM Reghin, prezent cu o gamă variată de tractoare şi echipamente agricole, în parteneriat cu o firmă din Belarus; o firmă autentică românească, cu produse din procesarea laptelui MIRDATOD SRL din Ibăneşti, firmă care s-a bucurat de un real succes, dovadă cozile de cumpărători care aşteptau la standul firmei. M-am bucurat că avem şi noi mureşenii a ne lăuda cu ceva autentic românesc. Mulţi vizitatori au trecut şi pe la standurile firmei TEHNOFAVORIT din Bonţida, cu o ofertă de mori cu ciocane structurale, la preţuri acceptabile, printre puţinele firme româneşti prezente. Amintesc şi Ceahlăul Piatra Neamţ, cu o gamă variată de utilaje agricole.
Ca un fapt divers, vreau să relatez şi despre o întâmplare cu un produs românesc oferit de nişte bişniţari la marginea târgului. La o tarabă frumos împodobită, un comerciant român vindea turtă dulce, printre care şi puiul târgului, la 5 lei bucata. La câţiva metri, un alt comerciant vindea aceeaşi marfă cu 3 lei bucata, bineînţeles fără casă de marcat. Întrebat de ce vinde numai cu 3 lei, când vecinul oferea aceeaşi marfă cu 5 lei, acesta mi-a răspuns: „Dă-l încolo de escroc, că a cumpărat de la mine cu 2 lei bucata şi el o vinde cu 5 lei…". Din păcate, aceasta a fost oferta românească la cel mai mare târg agricol din Transilvania. Să nu uit, în două locuri lumea aştepta la coadă pentru mici şi bere. Nu ştiu dacă micii erau fabricaţi din carne de porc şi vită produsă în România, că berea, în mod sigur, era fabricată de societăţi cu capital străin.
