Specialiștii au calculat că principalele structuri pe care se bazează activitatea României, de astăzi, sunt: infrastructura rutieră și feroviară, fondul locativ, sistemele de electrificare și de încălzire, precum și cele de canalizare și furnizare a apei. Din păcate, multe dintre acestea n-au ajuns la aproape jumătate din populația țării, care trăiește în zonele rurale. În „România primitivă" - cum au numit-o unii! -, oamenii se spală încă la lighean, merg la wc în fundul curții și se încălzesc la foc, după ce târăsc lemnele din pădure prin praful uliței. Bașca faptul că destui români folosesc, încă, seara… lumina lămpașului.
Pe de altă parte, în mediul urban sistemele sunt vechi, produc pierderi și se degradează pe zi ce trece, în ciuda peticelor aplicate cu costuri minime. Totodată, oamenii călătoresc pe drumuri neamenajate sau pline de gropi, utilizează autobuze care și-au depășit demult durata de viață și (mulți) locuiesc în blocuri vechi, cu instalații suprasolicitate.
Ce-i de făcut? Autoritățile dau din umeri și motivează ritmul greoi al dezvoltării - care se simte, totuși! - prin lipsa finanțărilor. Paradoxul țării, cu sute de mii de români care zac în șomaj, în timp ce ar exista o mulțime de lucruri de construit, sfârșește în blocajul financiar.
România a încheiat, ce-i drept, cu FMI și Comisia Europeană un acord de împrumut de 20 de miliarde de euro pentru a plăti pensiile și salariile și pentru a reporni economia. Pentru a moderniza însă România ar fi nevoie - au calculat specialiștii - de cel puțin 50 de miliarde de euro, care să ajungă la reabilitarea termică a blocurilor, modernizarea sistemelor necesare și a celor peste 11.000 de kilometri de drumuri de pământ. În unele cazuri însă, în ritmul actual, acest proces ar putea dura chiar și 100 de ani. Din păcate…
