Nu puțini sunt economiștii care constată că acum, în 2015, stagnarea consumului ar fi o boală periculoasă, deoarece în jurul consumatorului (populația, unitățile bugetare, companiile lucrative etc.) gravitează întreaga economie. Numai că fiecare își rezumă consumul în raport de venituri, de cât vrea să economisească, de creditele pe care le poate obține de la bănci.
Problema e că, dacă românii nu vor avea în 2015 mai mulți bani pentru a-și plăti sporurile de consum, dacă magazinele, turismul, transporturile, alte servicii vor continua să-și piardă clientela, pentru că populației nu-i ajung banii, primul care pierde este bugetul. Fiindcă se restrâng încasările din impozite. Pierde însă întâi și întâi PIB-ul, care își dobândește greu sensul real, acela de furnizor de bunuri și servicii.
De aceea, acum, în 2015, guvernatorul BNR vorbește despre stimularea consumului, repunerea în drepturi a consumului. Într-o ecuație cu patru obiective: muncă, muncă, muncă și creșterea cererii de consum, ca să ajungem la un PIB de 4 la sută.
… Ușor de spus, mai greu de realizat!
