Nu cu mult timp în urmă am publicat în ziarul nostru un comentariu cu titlul: „Pe ce au mai pus ochii austriecii?". Oamenii de afaceri din Austria au pus ochii pe mai multe sectoare ale economiei românești, cum sunt: exploatarea și prelucrarea lemnului, extracția și prelucrarea țițeiului și desfacerea carburanților (benzinării), bănci etc. De asemenea „România a devenit atractivă pentru oamenii de afaceri austrieci nu doar prin petrol sau băncile sale, ci, mai nou, prin podgoriile însorite din Transilvania, Moldova sau Oltenia."
E recunoscut faptul că vinurile românești au un buchet aparte, calitatea, pentru care sunt tot mai căutate de consumatorii occidentali. Acesta este atuul ce îi determină pe investitorii din Austria, și nu numai, să cumpere podgoriile, mai ales din Transilvania, dar și din Moldova, Oltenia și Valea Prahovei. Ei au în vedere cererea tot mai mare de vinuri românești pe piețele din vest, ceea ce i-au determinat să cumpere suprafețe tot mai mari de vie de la noi, între care în județul Mureș și Bistrița-Năsăud, cum sunt podgoriile din zonele Batoș, Vermes, Lechința și Năsăud.
Austriecii caută Ardealul nu numai pentru potențialul viticol, ci și pentru pădurile munților noștri, și pentru că „Transilvania a devenit un brend. Când spui Transilvania, imediat te duce gândul la renumele acesteia ca țară a lui Dracula. Implicit îți vine în minte și denumirea de liliac, mamiferul în care se întrupa Dracula. În acest fel succesul nostru în Occident este garantat", spunea Willi Opitz, enologul austriac, al companiei amb Wine, care a lansat pe piață vinul Liliac, produs în regiunile Batoș și Lechința, vin care se vinde bine în Austria, Anglia sau Germania.
Baroana Ileana Kripp, strănepoata prințului Barbu Știrbey, redobândind cele 30 de hectare de vie, foste ale unchiului ei, din județul Vâlcea, a investit în refacerea lor și a cramei existente din anul 1920.
Așa cum spuneam la începutul comentariului, austriecii, prin compania HOLZ INDUSTRIE, au pus ochii, cu 10 ani în urmă, și pe pădurile de rășinoase ale Transilvaniei, mai exact pe cele ale zonei Munților Apuseni, pe care le-au ras, mai ales prin alții care au cumpărat pentru ea, fără a mai planta puieți în loc. „Afacerea HOLZ INDUSTRIE" a fost nășită, cu 10 ani în urmă, de premierul de atunci, Adrian Năstase, companie care exploatează și valorifică sub formă de cherestea 50% din masa lemnoasă de rășinoase exploatată în România (conducerea companiei susține că nu se mai ocupă cu exploatarea lemnului în pădure, ci doar cu prelucrarea lui de la furnizorii care-l aduc la poarta fabricilor de prelucrare, ceea ce nu corespunde cu realitatea). În perioada celor 10 ani de contract (care se încheie în acest an), compania HOLZ INDUSTRIE a exploatat și prelucrat din pădurile Munților Apuseni și din alte zone ale țării circa 10 milioane de metri cubi de lemn de rășinoase, în valoare de 2,5 miliarde de euro, care s-a exportat în peste 60 de țări, grosul în Japonia și China, informație difuzată de postul B1TV.
Exploatarea sălbatică a aurului verde al României de către firme străine și românești (între care Hrebenciuc - Verestoy) este un atentat la siguranța economiei naționale, problemă tolerată de toate guvernele.
În sfârșit, după îndelungi discuții și amânări de către partidele politice parlamentare, s-a ajuns să se voteze, în Parlament, Legea Codului Silvic, prin care se încearcă stoparea jafului pădurilor din România. Noul Cod Silvic stabilește reguli mai precise de exploatare a masei lemnoase, între care și obligația replantării cu puieți a suprafețelor tăiate și, ce-i mai important, limitarea proporției la 30% a dreptului de exploatare și prelucrare, de către o singură firmă, din volumul total al masei lemnoase exploatată într-un an, din pădurile românești. Această prevedere a deranjat cel mai mult compania HOLZ INDUSTRIE, care, așa cum arătam, acum exploatează și valorifică 50% din totalul masei lemnoase de rășinoase din pădurile noastre. Ca urmare, ambasadorul Austriei la București s-a dus cu jalba la premierul Ponta cu „rugămintea" (cerință expresă) de a opri votarea noului Cod Silvic (care s-a și amânat destul de mult), în principal, limitarea dreptului unei firme de a exploata și prelucra-valorifica doar 30% din totalul lemnului tăiat de pe suprafețele cumpărate.
Se spune că președintele Iohannis nu ar fi străin de această nemulțumire a austriecilor și mai ales cea a consulului Austriei de la Sibiu, prieten vechi cu președintele României, care a retrimis spre reexaminare la Parlament a Codului Silvic, exact pe motivul restricției de 30% a dreptului de exploatare și prelucrare-valorificare a lemnului de către o singură companie. Simplă întâmplare sau nu, suspiciune respinsă de președinte ca speculații jurnalistice. Interesantă motivație care coincide exact cu nemulțumirea companiei austriece, în timp ce Iohannis se face că nu știe de nemulțumirile celor peste 8.000 de firme românești unde lucrează 150.000 de salariați și care exploatează și prelucrează doar restul de 50% din masa lemnoasă de rășinoase, exact cât revine companiei austriece singure.
Sâmbătă, mii de oameni au protestat în fața Guvernului și a Palatului Cotroceni, precum și la Cluj-Napoca, Brașov, Piatra Neamț, Baia Mare și alte orașe, cerându-i lui Victor Ponta și Klaus Iohannis să oprească jaful din pădurile României, din care s-au tăiat-ras sute de mii de hectare de către firme austriece și românești, în cei 25 de ani de așa-zisă democrație, scandau manifestanții.
Se mai spune (pe surse B1TV) că retrimiterea spre reexaminare de către Parlament a Codului Silvic are drept scop de a da răgazul necesar punerii în funcțiune (după normativele vechi) a unei mari fabrici de prelucrare a lemnului de către compania HOLZ INDUSTRIE în județul Covasna, unde dorește să-și mute grosul activității de exploatare a suprafețelor ce au mai rămas după jaful făcut de firmele lui Verestoy-Hrebenciuc și alții.
Ce se va întâmpla cu Codul Silvic și când va fi el rectificat, sau nu, pe placul austriecilor, de Parlament și promulgat de președinte, e mai greu de anticipat, mai ales că Senatul a respins deja rectificările cerute de Iohannis. Ce se va hotărî în Camera Deputaților după propunerile făcute de comisiile de specialitate nu se știe, ne spunea deputatul Cristian Chirteș. Concluzia e că austriecii nu sunt interesați doar de petrol, bănci, asigurări și viticultura din România, care le aduc profituri mari, ci și de pădurile noastre de rășinoase, păduri pe care la ei nu mai au voie să le distrugă prin exploatarea-rasă, cum au procedat în Polonia, Germania, Ungaria, de unde compania HOLZ INDUSTRIE a fost expulzată datorită comportamentului ei distrugător al aurului verde al acestor țări.
