Restaurația pensiilor speciale este considerată «o reparație», deși sunt de trei ori mai mari decât pensiile obișnuite, cu o treime peste salariul mediu net și aproape duble față de salariile din învățământ și sănătate. Modificări majore sunt așteptate și în salarizarea bugetarilor. Politicile privind pensiile și salariile redevin principalele riscuri atât pentru buget, cât și pentru economie.
«Nu sunt pensii speciale, sunt pensii... doar îndreptăm greșelile din trecut și era necesar acest lucru», astfel a justificat prim-ministrul Victor Ponta decizia politică de a reveni la calcularea pensiilor din apărare, poliție și servicii secrete după vechea lege, modificată în 2010, și de a arunca la coș principiul contributivității. Conform Legii 164/2001, pensiile speciale se stabileau ca procentaj - între 60% și 64% - din solda lunară brută din ultima lună de activitate, care includea solda de grad la data trecerii în rezervă.
Din 2011, pensiile speciale au fost recalculate, Guvernul de atunci mizând pe economii bugetare de cel puțin 500 milioane de euro. Contrar așteptărilor, cheltuielile au crescut cu un miliard de lei. Datele Consiliului Fiscal arată că „nedreptatea" recalculării din 2011 a dus, de fapt, la creșterea pensiilor cu 30%. „Pensiile militare recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, au crescut în urma recalculării cu circa 30% (pensia medie) în perioada 2010-2012, în condițiile în care prognozele inițiale indicau o scădere a acestora în urma aplicării principiului contributivității", constată raportul Consiliului Fiscal din 2012. Noua lege aprobată de guvern va însemna noi creșteri pe care guvernul nu s-a grăbit să le facă publice.
Ce intenționează Guvernul?
Guvernul, dar și Parlamentul au făcut pași mari spre restaurația vechiului sistem în ultima lună, ignorând nu doar inechitatea pe care o creează în sistemul de pensii, dar și impactul bugetar. În timp ce Guvernul dădea pensiile înapoi militarilor. Parlamentul vota pensii de serviciu de 80% din media veniturilor din ultimul an dinaintea pensionării pentru aviatori și personalul navigant. Aleșii și-au întocmit, în paralel, o lege pentru ei înșiși care stabilește pensii între 2.000 lei și 4.000 lei, în funcție de numărul de mandate deținute. Datele ministerelor Muncii și Finanțelor arată că pensiile speciale sunt foarte mari comparativ atât cu salariile, cât și cu celelalte pensii.
Peste 3,83 milioane de pensionari din sistemul public și agricultori iau până într-o mie de lei. Pensia medie este de 860 lei în 2015, față de 2.724 lei pentru militari, de exemplu.
Raportate la salarii, pensiile speciale sunt net superioare. În vreme ce un medic rezident sau un profesor debutant ia în jur de 1.000 de lei, la fel ca alți 1,42 milioane de angajați, pensionarii speciali iau pensii de trei ori mai mari, care nu sunt bazate pe contribuțiile proprii la fondul de pensii, în timpul activității, ci pe formule de calcul decise politic, fiind plătite din bugetul de stat.
Pericolul bugetar
Pe lângă schimbările din sistemul de pensii, Guvernul vrea și o nouă politică de salarizare a bugetarilor. Teoretic, noua reformă ar trebui să aducă mai multă echitate în remunerarea angajaților statului. Noua viziune a Guvernului este să existe cinci clase de salarizare, în funcție de studiile pe care le are fiecare categorie din sectorul bugetar, în loc 111 clase de salarizare, în prezent. „Sistemul de salarizare a personalului bugetar va fi schimbat radical pentru a elima anomaliile care îi nedreptățesc pe cei care s-au ținut de carte (...) Pentru că am majorat atât de mult salariul minim pe economie în sectorul bugetar, s-a ajuns în situația ca, din cei 1,186 de milioane de bugetari, 923.000 să aibă salariul net sub 1.450 de lei. Obiectivul nostru este ca legea salarizării să fie gata până la finele anului, astfel încât să intre în vigoare de la începutul anului 2016", a declarat ministrul Muncii, Rovana Plumb. Cum va fi stabilită performanța în sistemul bugetar este o întrebare care are șanse mici să-și găsească răspunsul având în vedere experiența ultimilor 25 de ani. Este evident, însă, că argumentația Guvernului pentru modificarea salarizării pornește de la salariul minim. Or, salariul minim este decis administrativ și politic, fiind majorat fără nicio legătură cu productivitatea și cu oferta de pe piața muncii. Guvernul a majorat succesiv salariul minim de la 800 lei, la 1 ianuarie 2014, la 975 lei,în prezent. Intenția este să ajungă la 1.200 lei, la 1 ianuarie 2016.
Prin aceste decizii, executivul induce distorsiuni și riscuri în economie, politica de salarizare și de pensii fiind, din nou, călcâiul lui Ahile.
Pensiile speciale bat salariile
Tot de statut special beneficiau în 2010 magistrații, parlamentarii și funcționarii parlamentari, aviatorii și personalul navigant. Pe lângă acordarea pensiilor ca procentaj din câștigul pe o anumită perioadă înainte de pensionare - șase luni în cazul magistraților sau 12 luni în cazul aviatorilor -, contribuțiile plătite la salariu erau diferite. Astfel, militarii contribuiau cu 5% la fondul de pensii, în timp ce asigurații din sistemul public plătesc 10,5%. Schimbările din 2010 vizau reașezarea sistemului pe baze echitabile și introducerea principiului contributivității și pentru aceste categorii, urmând ca pensia să fie raportată la suma plătită de-a lungul anilor la fondul de pensii.
Deciziile din 2010 nu au fost motivate de evidenta discrepanță dintre salarii, pensiile din sistemul public și pensiile speciale, ci de problemele bugetare. Studii ale Băncii Mondiale, dar și ale altor instituții au estimat prăbușirea bugetului de pensii pe termen lung, în lipsa unor reforme. Un indicator care demonstrează situația gravă a sistemului de pensii este evoluția soldului care a trecut de la un foarte mic excendent în 2006 la deficit în 2008 care s-a tot adâncit până la 12,5 miliarde lei în 2013 și 13 miliarde lei în 2014.
Articol preluat din Revista Capital nr. 18, 30 aprilie - 10 mai 2015, de Diana Zaharia
