Practicarea unei agriculturi capabile să asigure hrană sănătoasă pentru toate categoriile sociale din România a fost și va rămâne preocuparea prioritară a guvernanților. Productivitatea, profitul pentru fermieri, recoltele bogate, prețuri de cost acceptabile, toate aceste noțiuni se rotesc într-un carusel amețitor. Pe lângă agricultura super-intensivă, cu exploatații mari, pretabile la o mecanizare totală, cu producții de nivelul celor realizate în țările cu o agricultură performantă, agricultura tradițională, la scară mică, bazată pe gospodăriile familiale, oferă soluții durabile, chiar dacă se produce mai puțin, dar mai bun și sănătos, asigurând locuri de muncă la nivelul localităților rurale, hrană pentru comunitățile locale și un excedent pentru piață. Paradoxal, chiar dacă există un excedent de forță de muncă în satul românesc, pe piața muncii din mediul rural se înregistrează o criză tot mai puternică de la an la an. Un zilier, dacă îl găsești, pretinde pentru o zi de muncă, 50 de lei, trei mese, țigări, cafea și paharul de băutură la fiecare masă. În marea majoritate a cazurilor, acești zilieri prestează o muncă de proastă calitate și nu te poți baza pe seriozitatea lor, pe siguranța că vor veni și a doua zi, până să-și termine lucrarea. Cauzele care au provocat această criză sunt ajutorul social de patru milioane de lei, alocația pentru copii, muncile ocazionale prin Ungaria sau Slovenia. O familie cu cinci-șase copii încasează lunar circa nouă milioane de lei, bani din care își procură țigări, băutură, alimente de strictă necesitate. Mai vin și ajutoarele europene sub formă de alimente, o parte vândute românilor, pe bani pentru țigări. Rar găsești un muncitor dispus să lucreze la prășit sau altă muncă în agricultură într-o gospodărie familială.
Un coleg, renumit fermier, m-a sunat să-i caut o familie pe care să o angajeze pentru îngrijirea unei grupe cu vaci cu lapte. Oferea angajarea cu acte în regulă, trei mese pe zi, cazare gratuită și 2.200 de lei în mână/ salariu lunar. Familia trebuie să fie serioasă, să știe să mulgă, să nu fie încercată de patima alcoolului. M-am dus în satul meu și l-am întrebat pe un prieten, care cunoștea realitatea locală, dacă știe despre o asemenea familie, să mi-o recomandate și să-mi garanteze pentru seriozitatea lor. „Frate, du-te și caută în altă parte, că la noi în sat, de când cu ajutorul social și celelalte pomeni, nu mai găsești oameni care să locuiască în câmp, la fermă. Nu vezi că nici ciurdar la vacile din sat nu găsesc gospodarii noștri. Au căutat un îngrijitor undeva, prin secuime…!", mi-a răspuns prietenul.
Un alt caz care m-a surprins este legat de refuzul unui tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă, de a se angaja la o brutărie, unde programul presupune să lucreze și în schimbul de noapte.
Vreau să vă prezint și o oportunitate de a câștiga bani în satul românesc, o afacere promovată de doi frați, pe un teren din Senereuș, comuna Bălăușeri, unde au înființat o plantație cu cătină, fructele de la acest arbust fiind considerate „ginsengul românesc", o afacere care presupune pasiune și pricepere minimă de pomicultor. O familie din mediul rural poate trăi onorabil cultivând cătină pe un hectar de teren. Cultura cătinei este avantajoasă și pentru faptul că fructele au asigurată valorificarea. În plus, condițiile ecopedoclimatice din România sunt perfecte pentru această cultură și au făcut ca specia, originară din podișurile înalte ale Tibetului, să-și găsească la noi o a doua patrie. Cătina nu este afectată deloc de înghețurile târzii de primăvară, rezistă la căldura excesivă și la secetă mare. Fiind o specie cu puține boli și dăunători, se pretează foarte bine la cultura în sistem ecologic, pe orice tip de sol, valorificând foarte bine solurile degradate, nisipoase, slab productive, cu condiția ca acestea să fie bine expuse la soare și fără exces de apă la suprafață. Spuneam că fructele de cătină au asigurată valorificarea, deoarece conțin cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decât măceșul și citricele, beta-caroten mai mult decât morcovul, fructele fiind bogate în vitaminele A, complexul B, E, P, K, F și microelemente. Fructele de cătină sunt o adevărată farmacie, dar și celelalte părți ale plantei au proprietăți terapeutice. Scoarța de pe ramuri are efecte antiseptice, astringente, rădăcinile sunt un antibiotic și stimulent imunitar extraordinar. Cătina este benefică în afecțiuni, precum ulcerul gastric și duodenal, diaree, reumatism, afecțiuni endocrinologice, circulatorii și hepatice, în alcoolism, stres, astenie, anemie, afecțiuni coronariene, hipertensiune, gingivite, boala Parkinson și tumori, faringită, gripă, intoxicații. Ca uz extern, este folosită în afecțiuni oftamologice și cutanate. Iată o șansă de a-ți găsi un loc de muncă plăcut, sănătos și eficient în mediul rural. Mai amintesc și faptul că printr-un program național de împădurire a coclaurilor pustii, cu subvenții europene, se pot crea numeroase locuri de muncă în mediul rural pentru o perioadă îndelungată.
