Și la anu' vom avea, ca și acum, doar… Master Planu'!

Distribuie pe:

Din condei, viitorul sună bine pentru rețelele de autostrăzi din România. Asta, dacă luăm în calcul faptul că ministrul Ioan Rus anunțase, nu demult, că Master Planul de Transport va include, în forma finală, nu mai puțin de 1.300 de kilometri de autostradă, față de numai 656 de kilometri de autostradă în prima variantă a respectivului Master Plan. Asta, până în 2030.

Sigur, de promisiuni nu ducem lipsă, ci doar de… autostrăzi și „lipsă" vom duce și în continuare, dacă luăm de bună informația Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), potrivit căreia, în acest an, ar trebui dați în recepție circa 50 de kilometri de autostrăzi, dar că, din acestea, doar 12 este clar că vor fi terminați în 2015. Dar, în 2016? Ne lămurește un specialist în infrastructură, Alexandru Crăciun - citat de Ev.z: „Din cei 200 de kilometri despre care se spune că vor fi dați în folosință în 2016, mai mult de 110 nu-i vom vedea gata într-un scenariu optimist", consideră acesta. Sigur, Executivul i-a promis cei 200 de kilometri, în 2016 - căci doar e an electoral! -, dar există îndoieli asupra finalizării lor, deoarece există întârzieri mari pe unele tronsoane, cum este, de exemplu, pe autostrada Sebeș-Turda (70 km), și nu numai.

Ceea ce „uită" politicienii, le „reamintesc" însă șoferii. La „înscăunarea" la Putere a USL (din care, ulterior, s-a ales praful și pulberea!), premierul Ponta, președintele PSD și fost copreședinte al defunctului USL, le promitea celor ce l-au (i-au) votat sute de kilometri de autostradă. Pe principiul că… a promite nu costă bani. Acum, la trei ani de la acel moment (când și USL a devenit, USD!), premierul Ponta tace…mâlc! Vorbește de toate, se mai ceartă, încă, și cu Băsescu (deși acesta a ajuns și un... „simplu" pensionar!), nu însă și de autostrăzi!

Ce „uită", însă, Ponta (ca și ministrul de resort, de altfel, Ioan Rus)? Că fără infrastructură dezvoltată, se pierd și investițiile importante și, mai ales, locurile de muncă. Plus, diminuarea veniturilor bugetare. Câteva lucruri merită a fi reamintite. Preconizata, la un moment dat, investiție Mercedes-Benz a fost pierdută din această cauză. România - spunea atunci președintele Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Constantin Stroe - nu ar fi pierdut investiția, dacă nu ar fi existat problema infrastructurii slab dezvoltate. Datorită acestui fapt, constructorul german, deși prefera România, a decis să construiască o uzină de vehicule în Ungaria, în detrimentul României. Urmarea? Investiția pierdută de România din cauza infrastructurii slab dezvoltate se ridica, la acea dată, la 800 de milioane de euro, iar numărul locurilor de muncă care ar fi putut fi generate pe plan local se ridică la 2.500 de posturi exclusiv în fabrică. La acestea s-ar mai fi adăugat alte câteva mii de angajați în industria orizontală, ținând cont de faptul că un loc de muncă din industria constructoare de vehicule generează alte patru posturi în cea a componentelor.

…Poate și de aceea, acum, în 2015 și în viitor, tronsonul Sibiu-Pitești este esențial pentru economie, este crucial pentru a lega Portul Constanța și Bucureștiul cu Uniunea Europeană, nu doar pentru Uzinele Dacia. Dacia este doar exemplul cel mai vizibil de beneficiar al autostrăzii Sibiu-Pitești, dar mai sunt și multe altele. Deoarece există numeroase alte industrii, nu neapărat la fel de mari (Dacia fiind exportatorul numărul unu al țării), care se antrenează natural în lungul coridoarelor de transport pe exact același model ca și Dacia.

Pe de altă parte, pentru că nu a fost conceput un sistem de drumuri care să treacă prin centrele mari și apoi să se ramifice câtre cele mici, ci s-au construit șosele care să înfrățească satele și comunele patriei, rezultatul e că atunci când ninge ambulanța nu mai ajunge la cei suferinzi. Iar în aceste condiții cine riscă să-i asigure pe cei care mor cu zilele? Statul, care generează risc sistematic, firește că nu-și asumă nicio vină. Chiar dacă astfel nu sunt afectate doar asigurările auto, de locuință sau sănătate, ci și cele de viață.

Cât despre șoferii patriei? Când polițistul scrie în raport că accidentul s-a produs din cauza neadaptării vitezei la starea carosabilului, oare, cine-i, de fapt, de vină: viteza ori carosabilul? Dar când ninge abundent și se blochează carosabilul, de ce își ridică autoritățile mâinile către cer? Dumnezeu o fi responsabil? Nu există, oare, și „calamitate de stat?"

Realitatea este că șoselele noastre sunt supraaglomerate cu mașini puține. România se află, conform statisticilor, pe locul cinci în Europa la capitolul cel mai aglomerat trafic rutier, dar, în același timp, avem și cel mai scăzut număr de automobile raportat la populație.

Cauza? Una singură: absența autostrăzilor! Asta, printre altele… 

Lasă un comentariu