În acest an, pe data de 20 mai, se împlinesc 27 de ani de la despărțirea de dr. Ana Aslan, una dintre cele mai pregnante personalități feminine ale lumii medicale românești. Medic specialist în gerontologie, care a știut să se dedice deopotrivă îngrijirii soldaților din spitalele militare aflate în spatele frontului în Primul Război Mondial, cât și activității de cercetare, în care a excelat prin evidențierea importanței procainei în tulburările distrofice legate de vârstă. Activitatea sa didactică și spitalicească intensă a constituit un bun fundament pentru cele două invenții care i-au adus recunoașterea pe plan internațional: prepararea vitaminei H3, cunoscută sub numele Gerovital, un produs geriatric brevetat în peste 30 de țări și prepararea unui produs geriatric eficace în terapia sistemului nervos și cardiovascular, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, cunoscut sub numele Aslavital.
Tratamentele sale au fost urmate de mari personalități internaționale, printre care: Iosip Broz Tito, Charles de Gaulle, Indira Gandhi, J.F.Kennedy, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali și mulți alții. Inegalabila Ana Aslan a fost ea însăși un exemplu de longevitate, conducând din anul 1952 Institutul de Geriatrie, primul de profil din lume. Dacă este să ne legăm de invazia de informații din ziua de azi legate de alimentația sănătoasă cu produse bio, eco etc., nu trebuie să ignorăm că Ana Aslan, conștientizând importanța unei astfel de alimentații, dornică să contribuie prin propriile resurse la formarea unei nații sănătoase și puternice, promova de fiecare dată când avea ocazia conceptul de mâncare la ore fixe, sănătoasă și naturală, „ca a țăranului român". Rețetele ei de viață sănătoasă, combinate cu tratamentul „Ana Aslan", au contribuit la procesele de întinerire a multor pacienți, indiferent de statut social, naționalitate sau celebritate. La un moment dat, descoperirea așa-zisei „rețete de viață lungă" a atras ca un magnet în țara noastră pacienți din toate colțurile lumii, fapt care a determinat înscrierea numelui său pe mausoleul părintelui medicinii Hippocrate, în Thessalia". Din acel moment, Ana Aslan nu a mai aparținut doar României, ci întregii lumi.
Pentru unii, ea reprezintă femeia care a învins bătrânețea, pentru alții a devenit un simbol al medicinei sociale odată cu primirea onorificului premiu „Leon Bernard" înmânat de Organizația Mondială a Sănătății, dar și a numeroaselor distincții internaționale. Dacă e să privim însă departe de partea profesională, la femeia care a fost eminentul medic Ana Aslan, putem să constatăm că, și în viața privată, unica doamnă era un exemplu de discreție, devotament față de muncă și de strictețe, conducându-se după reguli bine stabilite, extrapolate și în relațiile cu colaboratorii. Modestia sa îi sublinia eleganța și distincția. În fața pacienților săi, nu era presată de timp, de probleme, de solicitări sau proiecte, pentru că știa să se concentreze asupra a ceea ce era important, respectiv viața. Marea sa feminitate era dezvăluită de atenția pe care o acorda aspectului său, ținutele sale demonstrând un bun gust desăvârșit. A fost lucidă până în ultima clipă a vieții sale, o viață decentă, sobră, închinată oamenilor, o viață în care și-a ales ca talisman bufnița. Cei care o cunoșteau obișnuiau să-i dăruiască în semn de prețuire, deseori, statuete înfățișând această pasăre, sporind astfel colecția sa impresionantă.
Dacă e să privim puțin și în partea economică a cercetărilor sale, trebuie să menționăm că România s-a bucurat de un aport financiar rezultat din valorificarea invențiilor sale, de aproximativ 17 milioane de dolari în epoca comunistă. Cu toate acestea, a fost târâtă într-un proces îndelungat de către Partidul Comunist, asupra activității sale planând suspiciuni dintre cele mai ciudate, care aveau legătură cu asistații căminului de geriatrie și personalitățile internaționale care se numărau printre pacienții săi.
Ana Aslan a avut o singură teamă în viață: teama de moarte. Tratamentele pe care le-a descoperit și cărora s-a dedicat au făcut însă din această doamnă de excepție o nemuritoare.
