„Dumnezeu este în natură forța vie și personală, cauza mișcărilor atomice, legea fenomenelor, rânduitorul armoniei, tăria și susținătorul lumii. Natura lui Dumnezeu este cunoscută: lumina, căldura, electricitatea, magnetismul, atracțiunea, afinitatea, viața vegetală, instinctul, inteligența, toate își au obârșia în Dumnezeu".
Camille Flammarion (1842-1925), astronom și scriitor francez. Autorul a 50 de cărți.
***
„Universul mă încurcă și nu pot gândi măcar că poate exista ceasul fără ceasornicar".
Franqois Marie Arouet Voltaire (1694-1778), scriitor și filosof al iluminismului francez. A fost întemnițat unsprezece luni în Bastilia, datorită viziunilor critice și batjocoritoare la adresa stăpânirii timpului. Din anul 1726 până în 1729 este închis în Anglia. Începe Dreptul, dar nu-l termină, fiind interesat mai mult de discuțiile intelectualilor, scriitorilor, aristocraților, ce se desfășurau în palatele și cafenelele din Paris. A fost un deist francmason, practicând criticismul în instituțiile politice, dar și bisericești. Concepția sa politică se întemeiază pe armonia dintre monarhii care dețin puterea politică și filosofii care dețin înțelepciunea. Doctrina sa a fost fundamentul Revoluției franceze, a cărei inițiator este împreună cu J.J Rousseau. S-a remarcat ca și istoric iluminist.
***
„Tot ce există se află în Dumnezeu și nimic nu poate să existe, nici să fie conceput fără Dumnezeu".
Benedict Spinoza (1632-1677), renumit filosof evreu olandez de origine sefardă cu strămoși de proveniență portugheză. A fost un raționalist și unul din reprezentanții panteismului în timpurile moderne. Gândirea lui a fost influențată de scrierile lui Rene Descartes, însă spre deosebire de concepția dualistă a acestuia din urmă - Spinoza a avut o reprezentare monistă a lumii, întreaga existență reducându-se la ceea ce el a numit „substanță". În concepția sa filosofică „Universul este egal cu Dumnezeu, substanță rezultată din sine și prin sine".
„1001 CUGETĂRI"
