Povestea neterminată a mărului

Distribuie pe:

 La Sibiel și Fântânele-Cacova, două dintre multisecularele sate ale Mărginimii Sibiului, având locuitori cu îndelungate tradiții în pomicultura transilvană, livezile cu meri, peri, pruni, cireși, corcoduși și nuci „bătrâni de când lumea", pornesc din grădinile caselor și gospodăriilor țăranilor-oieri și urcă, pe versantul nordic al munților Cindrelului și Cibinului, trecând prin pășuni și fânețe până dincolo de 1000 de metri altitudine. Ca urmare, în toamna anului trecut, specialiștii Fundației Pomicole și Ecologice „Trai Verde" din Sibiu au inventariat nu mai puțin de 30 de soiuri locale de astfel de pomi fructiferi, cei mai bătrâni dintre meri rodind fructe cu denumiri venite din vechime, unele încă de pe vremea dacilor și romanilor, cum ar fi: „Micuțul roșu" și „Flori frumoase". De notat faptul că în decursul ultimilor o sută de ani, pomii cu astfel de roade n-au fost stropiți și fertilizați chimic niciodată, altoii lor contribuind la înmulțirea unor soiuri de pomi și arbuști fructiferi extrem de rezistenți, atât la boli și dăunători, cât și la intemperiile atmosferice, cum ar fii: înghețurile și brumele târzii ale primăverilor capricioase. Cum este, spre exemplu, cea din acest an.

Ca urmare, pomicultorii-cercetători de la catedra de horticultură a Universității „Lucian Blaga" din Sibiu și de la Institutul de Montanologie Cristian-Cisnădie-Cisnădioara, cu sprijinul celor din livezile satului Mălâncrav-Sighișoara, precum și a țăranilor mai în vârstă din unele sate de munte ale Mărginimii Siubiului(Poplaca, Rășinari, Boița, Râu Sadului, Sibiel, Vale, Fântânele-Cacova, Gura Râului, Tilișca, Rod) experimentează un nou procedeu de altoire a pomilor fructiferi, prin folosirea mugurilor de rodire recoltați de la specile rezistente la înghețurile și brumele întârziate ale desprimăvărărilor. Se urmărește, astfel, întârzierea cu două-trei săptămâni atât a reintrării în vegetație a pomilor după perioada de iernare, cât și a înfloririi acestora. Ca urmare, prelungirea ciclului de coacere, recoltare și conservare a fructelor din grădinile gospodăriilor, ca și din plantațiile sistematice, cultivate în sistem ecologic în zonele colinare ale râurilor alpine Cibin, Sădurel, Lotru și Lotrioara. Cu posibilitatea extinderii acestor valoroase rezultate în mai toate livezile și plantațiile intensive și superintensiv din bazinele pomicole ale țării. Paralel cu reducerea la jumătate a ciclurilor de combatere chimică a dăunătorilor. Fiind indicat ca pe sub pomii plantaților pomicole țărănești tradiționale să se practice atât albinăritul, cât și pășunatul taurinelor și ovinelor, cu excepția caprelor. Precum și cositul ierburilor și făcutul fânului. 

Lasă un comentariu