„Eroismul este o atitudine morală alcătuită din aceeaşi plămadă ca şi sacrificiul de sine"
(Dimitrie Gusti)
Societatea Cultural - Patriotică „Avram Iancu" - Filiala Mureş, Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI şi Societatea Culturală Maris Dava au organizat miercuri, 27 mai, la Casa Memorială „Avram Iancu" din Târgu-Mureş, simpozionul „Eroi au fost…", colocviu înscris în seria manifestărilor dedicate unor personalităţi, momente şi evenimente memorabile ce au marcat profund istoria devenirii românilor. În debutul manifestării, cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria lui Dumitru Pop, fost parlamentar de Mureş.
Moderate de Ioan Berţa, preşedintele filialei mureşene a Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu", dezbaterile s-au axat pe analiza şi definirea conceptelor de „erou", „eroism", „martir", „sacrificiu" etc. şi modificările de receptare a acestora în mentalul colectiv, pe parcursul istoriei.
O viziune comprehensivă asupra temei abordate a fost prezentată de prof. Vasile Rus în comunicarea intitulată „Despre eroi şi martiri", abordând problematica legată de cultul eroilor, ca obligaţie instituţională şi atitudine civică. De la antichitatea greacă la Shakespeare, Thomas Carlyle, trecând prin Enciclopedia Franceză până în contemporaneitate, în ciuda modificărilor semantice, a demitizărilor şi „diluărilor" suferite în timp, modelul eroului (fie că e vorba de luptătorul neînfrânt din antichitate, de soldatul care moare pe câmpul de luptă ori de martirul care luptă pentru o cauză asumată) rămâne un reper al identităţii, continuităţii şi solidarităţii unei naţiuni, a subliniat prof. Vasile Rus, evocând, în context, nume precum: Avram Iancu, Ion Buteanu, Petru Dobra, figuri emblematice ale paşoptismului în Transilvania.
Elena Mihu, cercetător ştiinţific şi specialist în carte veche, a prezentat, în materialul expus - „Eroi şi martiri (preoţi) ai neamului în Revoluţia Română de la 1848-1849 din Transilvania" - vieţi şi destine de slujitori ai bisericii, ale căror fapte şi pilde au fost şi rămân tot atâtea simboluri ale conştiinţei neamului: Ştefan Iacovici din Mureşeni, Vasile Coroş din Corunca, Popa Toader Lupu din Hodac, Ioan Brejan din Gorneşti, Vasile Pop din Nazna ş.a.
„Unde sunt cei care nu mai sunt?" - tulburătoarele versuri ale lui Nichifor Crainic au fost rostite de scriitorul şi poetul Lazăr Lădariu, preşedintele ASTREI mureşene, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber". Versuri ce îndeamnă la meditaţie, la neuitare, la preţuirea actului de jertfelnicie în numele unui crez şi al unei credinţe. Din păcate - constata cu amărăciune vorbitorul - asemenea opere şi asemenea autori (ca şi multe alte opere, ca şi mulţi alţi autori) nu sunt consideraţi demni să figureze în manualele şcolare. Aceste „omisiuni" însă nu pot şterge din cartea de istorie a neamului nume ca Radu Gyr ori Valeriu Gafencu şi alţi „sfinţi ai închisorilor", şi nici îndemnuri ca „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane", „dovezi vii ale faptului că suntem un neam care îşi respectă eroii", a afirmat preşedintele Astrei mureşene. Un mesaj, în fond, care atrage atenţia că eroismul autentic - cu toată încărcătura lui simbolistică - este, adesea, abil şi „dezinteresat" înlocuit cu „eroizarea" nonvalorilor şi încurajarea inculturii şi că suntem datori a nu ignora acest pericol.
În finalul simpozionului, poetul Mircea Dorin Istrate, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, a dat citire unor poezii patriotice din creaţia proprie.
