Tot mai bune (şi sănătoase) erau mezelurile de altădată!

Distribuie pe:

Mulţi ani le-au trebuit guvernanţilor pentru a reglementa compoziţia mezelurilor româneşti. Dar nu că ar fi avut ei iniţiativa, ci pentru că au fost nevoiţi să respecte regulile europene. Mai exact, Regulamentul 178/2002 al Uniunii Europene. Această „carte albă" a siguranţei alimentelor prevede - conform specialiştilor - că un aliment e autentic numai dacă respectă reţeta şi tehnologia după care a fost făcut la început. În baza acestui Regulament, Ministerul Agriculturii a pregătit un proiect de ordin conform căruia nu vor mai putea fi vândute sub denumirile generice de „parizer", „crenvurşti" sau „salam de Sibiu" decât dacă sunt făcute în baza reţetelor de pe vremea lui Ceauşescu. „Mâncam mult mai sănătos înainte de '89", declară specialiştii în alimentaţie, „E-urile au început să fie introduse în alimente abia din anul 1993. Atunci eram cei mai mari exportatori de brânzeturi şi mezeluri din Europa. Ideea că am mâncat soia înainte e o mare minciună. Pe atunci era o legislaţie care nu-ţi dădea voie să pui mai mult de 3% soia în produse. Era un contract strict", explica, pentru agenţiile de presă, un reputat nutriţionist.

Însă, pentru cei care vor dori să mănânce sănătos, vestea proastă e că alimentele bune sunt mai scumpe. Pentru că nu poţi face calitate din nimic. Vorba specialistului: „nu poţi să spui că ai făcut cârnaţi ţărăneşti dacă bagi E-uri în ei sau dacă foloseşti linie industriale de fabricaţie, în loc să tai carnea cu barda".

Aşadar, potrivit noilor reglementări, vor putea fi numite produse tradiţionale româneşti şi vor putea intra în Registrul Naţional al Reţetelor Consacrate doar preparatele care respectă reţetele mai vechi de 30 de ani şi STAS-urile acelor vremuri legate de compoziţie, de calitate sau de ingrediente. Ceea ce denotă că tot mai bune (şi sănătoase) erau mezelurile de altădată!

Lasă un comentariu