Determinările modale erau (și sunt) de mare diversitate, pentru că emițătorul poate considera felul în care se desfășoară o acțiune sau se prezintă o însușire într-o varietate, deseori subiectivă. În Gramatica Academiei sunt menționate trei tipuri de complemente circumstanțiale de mod: a) complementul circumstanțial propriu-zis (de conformitate calitativă și de conformitate cantitativă); b) complementul circumstanțial de mod comparativ: „Căci te-a cuprins asemenea / Lianelor din apă" (Mihai Eminescu); c) circumstanțial de măsură progresivă (extras din G.A. p. 185).
Aceste subdiviziuni ale complementului modal au fost, desigur, prezente și în limba latină. Construit la început cu ablativul fără prepoziție (deseori însoțit de un determinativ: haec magno silentio agebat (Caius Iulius Caesar) - Aceasta se făcea în mare liniște.
Un substantiv frecvent folosit pentru a preciza modul este mens, mentis (la cazul ablativ: mente) care a devenit sufixoid: eminamente, realmente.
Ca element de compunere savantă, este folosit și în alte limbi romanice: italiană, spaniolă, portugheză.
În evoluția limbii latine, substantivele cu funcția de complement modal, sunt precedate de prepoziții: cum, quam etc.
Ex. Cum pericolo, cum labore hoc fecisti (Ai făcut asta cu primejdie și cu trudă).
Pax certa este melior quam sperata victoria (O face sigură este mai bună decât o victorie sperată). În ultimul exemplu, complementul de mod are valoare comparativă. Cu aceeași valoare este folosit și în versurile: „În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn / Cum bate ca o inimă un clopot" (Lucian Blaga)… „În loc de-o floare vede două cum tremurând se împreună / Ca două guri care se cată de mult să-și dea o sărutate." (D. Anghel).
Foarte multe circumstanțe sunt exprimate prin adverbe și locuțiuni adverbiale: Festina lente! (Grăbește-te încet!)
Printre adverbele și locuțiunile adverbiale de mod prin care se exprimă complementul circumstanțial de mod, amintim: aievea, alene, astfel, așa, bine, bătrânețe, târâș, împreună, cu binișorul, de-a dreptul, de-a valma etc.
Ex. „Numai gândurile lor… aleargă neîncetat." (Liviu Rebreanu).
„Astfel atenți la tot / și la toate / Am învățat să fim veșnici." (Marin Sorescu).
„Mam'mare se ridică bătrânește și-i aranjează beretul…" (după I. L. Caragiale).
Când complementul circumstanțial de mod este exprimat prin verb la gerunziu, o dificultate gramaticală constă în diferențierea acestuia de elementul predicativ suplimentar.
Ex. Vine alergând (complement circumstanțiale de mod). Vine cântând (vine și cântă - verbul la gerunziu este element predicativ suplimentar).
În primul exemplu verbul la gerunziu exprimă o modalitate a acțiunii vine; ca element predicativ suplimentar, verbul la gerunziu exprimă o acțiune simultană în exemplul al doilea. „… fiat voluntas tua, / sicut în caela, et in terra." (Fie voia ta / Precum în cer și pe pământ).
Complementul de măsură se construiește cu prepozițiile cu, de, pentru, până (la) care preced substantive având determinative deseori numerale.
„… Am găsit-o la Măgeanu, cu două sute de lei…" (Tudor Mușatescu).
