Joi, 4 iunie, în Sala mică a Palatului Culturii din Târgu-Mureş, s-a desfăşurat prima conferinţă dintr-un proiect de branding al judeţului Mureş. Organizată de Consiliul Judeţean Mureş, conferinţa a avut ca invitaţi personalităţi de prim rang din ţară şi străintate, cum ar fi Ciprian Dobre, preşedintele CJ Mureş, Vasile Sebastian Dâncu - sociolog şi preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), Constantin Chiriac - directorul general al Teatrului Naţional „Radu Stanca" din Sibiu, colonelul Michael R. Carrington - directorul general al Fundaţiei Internaţionale „Maria Nobrega", stabilit în satul mureşean Archita, scriitorul Dacre Stoker - strănepot al scriitorului Bram Stoker, întemeietorul mitului despre contele Dracula, şi Charlie Ottley - scriitor şi prezentatorul seriei de documentare „Wild Carpathia", program difuzat de postul de televiziune Travel Channel. Ca audienţă, au fost prezenţi oameni de cultură, personalităţi academice, şefi de instituţii şi elevi din liceele târgumureşene.
Imaginea României şi cea a Transilvaniei trebuie schimbate în bine
Unul dintre cei mai importanţi şi celebri jurnalişti din Europa şi din lume, britanicul Charlie Ottley, şi-a exprimat dragostea care a dezvoltat-o pentru România din momentul în care a produs documentarul „Wild Carpathia", unde a prezentat frumuseţile, dar şi problemele ţării noastre. El a vorbit despre modul în care l-au încântat tradiţiile, patrimoniul, natura virgină, oamenii locului, produsele alimentare naturale şi mai ales istoria acestor meleguri. „Istoria României mă încântă în mod deosebit pentru că este specială în Europa. România a fost întotdeauna ca un tampon între Occident şi Orient şi, datorită celor ca Vlad Dracul şi Ştefan cel Mare, noi, cei din vestul Europei, nu scriem acum în arabă", a declarat jurnalistul. Îndrăgostit de cultura noastră, Ottley şi-a exprimat sprijinul pentru a promova ceea ce România are de oferit turiştilor englezi şi străini. „În Marea Britanie, ideea preconcepută era că România este despre Dracula, despre ţigani, despre sărăcie. La aceste lucruri a contribuit foarte mult şi mass-media din Marea Britanie, care, în ultima vreme, a avut o campanie negativă, mai ales prin reportajele «Vin românii». Mi-ar plăcea să fac o chestie, «Vin englezii», şi să vină ei în România în vizită", a mai adăugat jurnalistul.
Urmaşul creatorului lui Dracula şi responsabilizarea „vampirilor"
Autorul romanului „Dracula - mortul viu", continuarea celebrului bestseller „Dracula" al lui Bram Stoker, este strănepotul Dacre Stoker, un alt promotor al brandului transilvan peste hotare. El a sfătuit audienţa şi autorităţile responsabile cu promovarea turismului românesc să folosească „turismul responsabil cu vampiri", adică prezentarea reală a istoriei acestor locuri. „Ştiu, există realitatea istorică, Vlad Dracul, şi există mitul contelui Dracula. De ce nu spuneţi istoria lui Vlad Dracul aşa cum a fost ea în realitate, în mod coerent şi consistent? Pentru că am văzut, de atâtea ori călătorind prin lume, oamenilor le place să creeze propria lor interpretare, propria lor poveste. Dumneavoastră sunteţi credibili, alţii scriind poveşti despre ce se întâmplă aici nu sunt credibili, dar dumneavoastră, locuind aici, aveţi credibilitate şi atunci cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să spuneţi povestea lui Vlad Dracul aşa cum a fost ea în realitate, povestea domniei lui", a subliniat Dacre Stoker.
Archita şi conservarea patrimoniului săsesc
Un alt invitat cu origini britanice care s-a integrat perfect în peisajul ardelenesc este colonelul Michael R. Carrington. În Archita, a renovat casa „von Sternberg", care va deveni centru UNESCO pentru cunoştinţe tradiţionale, construieşte un centru de sănătate, şi a vorbit de importanţa locurilor de muncă pentru localnici: „Toate acestea sunt cuvinte măreţe, dar ştim cu toţii ce înseamnă, şi ştim cu toţii că, odată ce ne-am pierdut moştenirea arhitecturală şi tradiţia culturală, acestea s-au dus pentru totdeauna, nu se mai întorc niciodată. Mesajul meu este că toţi cei prezenţi, de la cei mai tineri până la vârstnici, suntem datori să conservăm aceste moşteniri pe care le avem de mii şi mii de ani", a explicat fostul militar britanic.
Dobre: „Oferim o platformă pentru profesionişti"
Iniţiatorul şi gazda evenimentului, preşedintele CJ Mureş Ciprian Dobre a vorbit despre importanţa creării unei feţe comerciale a judeţului. „Proiectul nostru este o încercare, vă mărturisesc că proiectul îşi propune ca identitatea noastră să capete şi o faţă comercială, cu sau fără ghilimele la comercial. Această faţă, această identitate trebuie să se facă într-un mod profesionist, care înseamnă, înainte de orice, neutralitate. Vreau să precizez că acest proiect nu are şi nu trebuie să aibă vreo conotaţie politică. Lucrurile se fac de către profesionişti către societate în general", a declarat Ciprian Dobre. În plus, modelul poate fi preluat şi de alte administraţii publice din judeţ. „Încercarea de a ajunge la un brand de succes va fi însoţită de alte proiecte să multiplice efectul. Această platformă pe care o vom oferi va fi preluată de Târgu-Mureş, Sighişoara, Sovata, Reghin, şi în acest context, fiecare să investească în profesionişti pentru a crea ceva credibil, ceva care să aibă legătură cu identitatea noastră şi care să ne reprezinte", a adăugat preşedintele CJ Mureş.
Sondaj de opiniei în ajutorul realizării brandului mureşean
Cunoscutul sociolog clujean Vasile Sebastian Dâncu a prezentat publicului rezultatele unui sondaj de opinie, care să ajute la crearea unui brand local de succes: „Când am fost invitat mi s-a părut o încercare extraordinar de interesantă să studiez construcţia unui brand dintr-o comunitate care are încă nevoie de unitate. Atunci când vorbim despre brand, contează oamenii din comunitatea respectivă şi acesta este un lucru mai important decât cum îl văd ceilalţi şi, aşa cum spunea domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, brandul trebuie să fie un program care să inspire comunitatea, care să o ducă pe o direcţie.", a explicat Dâncu. Un studiu pilot a fost realizat recent despre Târgu-Mureş, pe un eşantion de 700 de persoane, cu o marjă de eroare de 4%. „O să vedeţi că uneori românii şi maghiarii au aceeaşi proiecţie despre anumite lucruri, alteori au proiecţii diferite despre asta şi este un lucru despre care trebuie să ţinem cont. Nu se poate impune, când e vorba de brand, prin vot sau prin majoritate anumite elemente", a mai adăugat preşedintele IRES.
Lipsa imaterialului semnalată de Constantin Chiriac
Iniţiatorul unuia dintre cele mai importante evenimente culturale din România şi din Europa, Festivalul de Teatru de la Sibiu, a vorbit despre lipsurile culturale din Târgu-Mureş şi din judeţ: „Un lucru foarte grav pe care îl semnalez: nu e niciun eveniment care să atragă românii, maghiarii sau străinii, la Târgu-Mureş. Sau în judeţul Mureş. Nicio activitate imaterială. Ăsta este un lucru foarte grav", a spus Constantin Chiriac. „E foarte grav că n-am văzut teatrul pus acolo ca motiv de atracţie. N-am văzut deloc activitatea artistică. Aveţi o Cetate extraordinară şi câteva iniţiative culturale extraordinare, dar nicăieri nu am văzut o agendă culturală. Nici măcar în acest studiu. Este fundamental ca o comunitate să aibă o expresie a respectivei comunităţi. O comunitate este compusă din oameni. Există o diversitate care ne arată un lucru cert: că există toleranţă, există ospitalitate.", a declarat directorul Teatrului din Sibiu.
