Convorbiri la „Cuvântul liber" Interlocutor: Iacob Boca - președintele Asociației Crescătorilor de Bovine Mureș
- Domnule președinte, în zilele de 3 și 4 iunie a avut loc, în Poiana Brașov, un „Congres al Laptelui și al Cărnii". Ați participat în calitate de președinte, însoțit de Ioan Bălășan, un crescător de animale din comuna Mihai Viteazul. Ce probleme s-au discutat la această întâlnire?
- A fost prezent și ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, secretari de stat și reprezentanții asociațiilor profesionale din țară. Am discutat despre „Criza laptelui" în România și s-a stabilit că președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Frâncu, să se întâlnească, în data de 4 iunie, cu ministrul Agriculturii din Bulgaria, pentru ca, împreună, să solicităm Uniunii Europene aprobare pentru plăți tranzitorii pe o perioadă de 6 luni, când prețul de achiziție al laptelui a scăzut cu 40 la sută la majoritatea centrelor de preluare a laptelui.
- Ce înseamnă plată tranzitorie în perioada de criză a laptelui?
- Presupune un sprijin din partea statului pentru ca sectorul zootehnic al vacilor cu lapte să nu intre în faliment, fiindcă an de an efectivele de vaci cu lapte scad. Acest sprijin presupune o subvenție din partea statului de 0,30 lei/kg de lapte. În felul acesta prețul de achiziție la lapte să ajungă de la 0,70 lei/kg, la 1 leu/kg.
- Cine credeți că a provocat criza laptelui în România?
- În primul rând, vina o poartă lanțurile de magazine, supermarketurile, care practică adaosuri comerciale foarte mari, o verigă care nu poate fi controlată, fiindcă procesatorii respectă contractele noastre, apoi sunt importurile de lapte și produse lactate. Sunt convins că, în curând, laptele românesc își va câștiga locul pe piață, la prețul real, mai ales că în Uniunea Europeană au scăzut efectivele de bovine.
- Cât credeți că trebuie să fie acest preț real al laptelui?
- Dacă laptele se vinde la un preț de 1,5 lei/kg, profitul este de 0,25 lei/kg. Pe noi ne-a ajut mult și reducerea TVA, fiindcă crește consumul de lapte, implicit și producția.
- Cum se implică asociația în sprijinirea crescătorilor de bovine?
- În primul rând, prin demersurile în vederea acordării de subvenții. De pildă, la fermele cu 6.000-7.000 kg de lapte se poate ajunge la o subvenție de 2.100 de lei/cap de vacă. La fermierii înregistrați în Registrul agricol al producției de lapte și Registrul Național pentru vacile pe lactație și juninci sub 8 ani este o plată cuplată la producție de 250 euro/cap de vacă, pe lângă plățile directe. Condiția este legată de înscrierea într-o asociație profesională și în Registrul Genealogic Național.
- Ce părere aveți de necesitatea Atestatului de producător și a Carnetului de vânzări?
- O măsură binevenită, fiindcă elimină samsarii de pe piețe, producătorii agricoli își pot vinde produsele fără casă de marcat și venitul nu se impozitează. La fel și cu automatele pentru vânzarea laptelui, o măsură igienică, cu marfă de calitate.
- Despre carnea de bovine ce s-a discutat la Poiana Brașov?
- S-a spus că în ultimii ani nu s-a încurajat prețul la carnea de bovine, samsarii ofereau prețuri de nimic. Am susținut ideea ca fermierii să primească între 250-300 de euro pe cap de tăuraș crescut o perioadă de cel puțin 8 luni. Am fost în Germania la o licitație de tăurași și, după modelul lor, am propus înființarea unei cooperative pentru comercializarea cărnii de vită, cu vânzarea animalelor vii prin licitații.
- La un moment dat, premierul Victor Ponta declara că vin chinezii să ne cumpere carnea de vită și animalele de prăsilă. Ce s-a ales de această poveste?
- O mare dezamăgire, fiindcă chinezii au vrut să cumpere 25.000 de junici gestante, dar nu au avut de unde cumpăra animale cu origine. Așa că s-au convins că nu avem ce vinde, doar povești…
- Cum vedeți viitorul zootehniei în România, în calitate de fermier, de specialist, care cunoașteți realitatea din acest sector?
- Consider că viitorul agriculturii în România este legat de zootehnie, de creșterea animalelor. În țările Uniunii Europene tinerii nu mai sunt atrași de agricultură, ori la noi o fermă familială de 10-15 vaci cu lapte poate asigura un nivel de trai acceptabil unei familii. Vreau să vă spun că la nivelul județului Mureș, cu tot prețul de mizerie acordat de procesatori, încă nu a rămas lapte nepreluat de la membrii asociați. Dacă noi nu ne vindem laptele, nu primim subvenția. Sunt optimist și sper că și pe ulița noastră va veni primăvara cât de curând, fiindcă fără lapte și carne foarte greu se poate trăi.
- Ce părere aveți despre izlazurile comunale?
- S-au clarificat problemele și cu aceste pășuni, în sensul că le administrează primăriile, iar cel care le licitează nu le poate utiliza fără să dețină animale. Prioritate la licitație au asociațiile profesionale de creștere a animalelor. Adunarea Generală a Asociației stabilește cum va gestiona banii. Plătesc renta către primărie, se fac investiții, iar dacă mai rămân bani vor fi împărțiți la membri asociați în funcție de numărul de animale deținute. Dacă nu există asociație, izlazul poate fi licitat de un crescător de animale, care nu are voie să o subînchirieze.
