Locotenent-colonel (retragere) Dumitru C. Rotariu, veteran de război, s-a născut la data de 14 octombrie 1925, în comuna Călărași, județul Botoșani, într-o familie cu șapte băieți și o fată, el fiind cel de-al doilea copil la părinți. Părinții, Costache și Tudora, erau agricultori. Clasele primare le-a terminat în satul Călărași, însă situația grea din acea vreme îl obliga pe Dumitru să lucreze la boieri și moșieri cu ziua, alături de întreaga lui familie.
În anul 1944, când trupele sovietice au trecut Nistru și au ajuns în Basarabia, Dumitru a fost luat și dus în sudul țării, în cadrul Regimentului de Infanterie din Botoșani. Deplasarea la Râmnicu-Sărat, de acolo la Corabia, județul Olt, s-a executat pe jos. În luna iulie 1944, Dumitru a fost dus în orașul Focșani, pentru construirea de cazemate, iar data de 23 august i-a adus lăsarea la vatră. Întors acasă, îl așteptau doi ani de secetă și sărăcie mare, astfel că Dumitru și cu frații săi au fost nevoiți să lucreze numai pentru mâncare, cât era ziua de lungă.
În noiembrie 1947, Dumitru a fost încorporat la Regimentul 11 Infanterie, din Botoșani. Fiind un ostaș capabil, bun executant de ordine, moldovean cu sânge de-al lui Ștefan cel Mare, a fost selecționat pentru școala militară de asistenți medicali, pe care a absolvit-o cu calificativul „Foarte bine" și a fost avansat la gradul de sergent major, fiind repartizat la Brigada 4 Infanterie-moto București. La 1 noiembrie 1951, a fost mutat în Garnizoana Turda ca asistent-șef, în cadrul Batalionului Auto-moto. În 22 octombrie 1952, s-a căsătorit cu aleasa inimii lui, frumoasa și credincioasa Paraschiva Macarie, iar în urma frumoasei lor povești de dragoste, au rezultat trei copii: Mariana, care a „plecat" prea devreme, la patru ani și jumătate, Lenuța și Ionel, iar acum are trei nepoți de care este tare mândru. Anul 1952, luna octombrie, a adus mutarea în orașul Târgu-Mureș, împreună cu Regimentul de Infanterie, care, după 3 ani de activitate, s-a desființat, iar Dumitru a fost mutat la Unitatea de Tancuri din Târgu-Mureș. Anul 1960 i-a adus promovarea în funcție în cadrul Diviziei 6 Tancuri Horia, Cloșca și Crișan, la comandament, ca șef depozit materiale sanitare - „Stoc". Funcția pe care o ocupa a făcut să participe cu marea unitate militară la toate aplicațiile, a participat la muncile agricole cu militarii din cadrul Diviziei, asigurând asistența medicală. Pe parcursul activității militare, a fost decorat cu cele mai înalte medalii și ordine ale Ministerului Apărării și a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel pentru merite deosebite. La data de 1 noiembrie 1985, a ieșit la pensie după o îndelungată activitate militară. În aprilie 2012, i-a „plecat bulgărele de aur", Paraschiva. Nu îi este ușor, dar s-a obișnuit, după cum mărturisește chiar el. Dumitru a rămas un suflet de ostaș blând, cu mult bun-simț, care în fiecare duminică participă la slujbele de la Catedrala Mică, ocolind cu grijă porumbeii care ciugulesc câte o fărâmă de pâine.
Domnule locotenent-colonel Dumitru C. Rotariu, în amintirea anilor de militărie care ne leagă și a respectului pe care vi-l port ca și camarad mai în vârstă, vă doresc multă dragoste și liniște lângă cei dragi, să rămâneți același suflet de ostaș care ați făcut cinste Armatei Române.
