Ziua de 5 iunie este ziua învăţătorului, zi în care sunt sărbătoriţi cei care călăuzesc paşii elevilor pe drumul cunoaşterii. Copiii sunt cele mai gingaşe flori şi trebuie crescute cu grijă, altfel apar spinii în care ne vom înţepa cu toţii.
Laurenţiu Cernet spunea: „Dacă baţi strâmb un cui, îl scoţi cu cleştele,îl îndrepţi şi-l baţi din nou, dar un copil de creşte strâmb va mai trece mult până să-l îndrepţi, şi nu cu ciocanul".
În ziua de 5 iunie am sărbătorit ieşirea la pensie a dl prof. Dumitru Husar, de la Şcoala Gimnazială Ibăneşti, iar în 6 iunie a avut loc lansarea cărţii scrise de domnia-sa „Ibăneşti, un sat binecuvântat de Dumnezeu".
Timp de 43 de ani dl profesor a muncit cu dăruire şi pasiune, cu exigenţă şi profesionalism, cu dragoste şi responsabilitate, fiind conştient că lucrează cu cea mai rară materie din Univers - Omul în devenire.
Cu prilejul festivităţii de ieşire la pensie a prestigiosului profesor Dumitru Husar, în faţa celor 60 de participanţi care l-au onorat prin prezenţă, semn al preţuirii de care s-a bucurat, doamna director Dan Ingrid Mercedes a elogiat întreaga activitate a domnului profesor, în preajma căruia a avut fericirea de a lucra timp de 21 de ani. A prezentat secvenţe din realizările domnului Dumitru Husar în cariera didactică şi în activităţile extracurriculare, secvenţe însoţite de imagini, subliniind în primul rând corectitudinea, onestitatea, generozitatea profesorului, seriozitatea şi dăruirea în pregătirea fiecărei lecţii, un Om, în primul rând, care nu a spus niciodată NU când era solicitat să facă ceva în sprijinul celorlalţi... Pentru toate acestea îi mulţumeşte din suflet şi-i doreşte o pensie lungă şi o viaţă fericită în mijlocul minunatei sale familii.
Preotul Genu Oprea din Ibăneşti laudă buna pregătire a profesorului Dumitru Husar, îi mulţumeşte pentru strădania cu care i-a pregătit pe elevii din Ibăneşti în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de cunoaşterea şi preţuirea istoriei naţionale, îi mulţumeşte pentru discursurile de suflet ţinute în fiecare an cu prilejul Zilei Eroilor sau a Zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a Românilor, în faţa locuitorilor din Ibăneşti, pe care profesorul i-a stimat şi
i-a iubit atât de mult.
În ziua de 6 iunie, cu ocazia lansării cărţii, la Centrul de Documentare şi Informare din Ibăneşti, s-au spus lucruri deosebit de frumoase la adresa dlui prof. Dumitru Husar, şi cu privire la cartea pe care a scris-o, de către moderatoarea activităţii, documentarista Nicoleta Man, fostă elevă a cunoscutului profesor din Ibăneşti.
În continuare, Nicoleta Loredana Gavrilă, fiica profesorului, în cuvinte încărcate de emoţii, ne-a împărtăşit faptul că a învăţat de la tatăl său ce este modestia, onestitatea, ambiţia şi că s-a bucurat de toată dragostea părintească pe care un copil şi-ar fi putut-o dori..., în preajma lui s-a simţit ocrotită, puternică, sprijinită.
Dl înv. Ştefan Cioraneanu a mărturisit faptul că s-a format ca dascăl, având de învăţat de la o generaţie de dascăli deosebiţi, unii nu mai sunt printre noi, dar şi-i aminteşte cu recunoştinţă: Dumitru Suciu, Ion Chirteş, Ioan Costea, Maria Chirteş, Ema Matei, Elena Floarea Nariţa, Vasile Matei, Chirilă Fărcaş, Mihali Samson şi mulţi alţii. S-a simţit apropiat de dl profesor Dumitru Husar, un coleg şi prieten desăvârşit, de o corectitudine şi o pregătire profesională exemplare. Prin pensionarea lui, şcoala pierde un om dedicat meseriei de dascăl.
Dl prof. Eugen Mera a scris prefaţa acestei cărţi şi spune că l-a sfătuit pe dl Husar să o publice. Era nevoie de încă o carte, o cronică a comunei Ibăneşti, mai ales pentru perioada 1982-2015, lucru pe care autorul Dumitru Husar l-a realizat cu meticulozitate şi profesionalism. Cartea a fost dedicată soţiei Magdalena, fetelor Nicoleta Loredana şi Maria Adriana, ginerilor Daniel Magdalin şi Adrian Marius Gavrilă şi nepoatei Giulia Sophia Magdalin şi nepotului Tudor Andrei Gavrilă.
Buna educaţie - ne relatează Eugen Mera - profesorul Dumitru Husar a primit-o de la părinţii Izidor şi Zamfira, truditori ai pamântului, care prin sudoarea frunţii şi crăpătura palmelor au crescut cinci copii, Emil - învăţător emerit, Maria - educatoare, Dumitru - profesor cunoscut şi recunoscut, Leon -diriginte de Oficiu Poştal, şi Alexandrina - lucrătoare comercială. Aceşti copii le păstrează părinţilor o veşnică recunoştinţă. Nu este spaţiul potrivit pentru a putea reliefa cuvintele, ideile profunde şi argumentaţia lor, pe care le-a exprimat dl profesor Eugen Mera şi cu acest prilej, care ne surprinde mereu cu teme filozofice de mare interes.
Doamna învăţătoare Maria Ambruş, în cuvintele sale, subliniază importanţa meseriei de dascăl...Când toată lumea adună, dascălul dă, dă hrană sufletească din mintea şi inima lui, toarnă din cupa înţelepciunii sale picătură cu picătură, potolind setea de cunoaştere... Dă lumină din lumina ştiinţei sale, pentru că dascălul este o lumânare care se stinge treptat luminând pe alţii...
Animat de responsabilitate şi dragoste pentru elevi, dl profesor Husar a purtat făclia ştiinţei şi culturii, modelând conştiinţe şi caractere, punând bazele formării personalităţii celor instruiţi de dânsul. Pentru elevii săi a fost un părinte iubitor, pentru părinţii acestora a fost un bun consilier, iar pentru colegi a fost un prieten, un Om pe care te puteai baza, un om cu o inimă mare, care a bătut cu putere pentru 43 de generaţii... Niciodată n-a spus „nu" în faţa greutăţilor. I-a învăţat pe elevii săi normele de conduită morală: cinstea, omenia, bunul simţ, credinţa în Dumnezeu, respectul pentru cei din jur, fiind el însuşi un exemplu de conduită morală.
Satul este o poveste fără sfârşit pentru cine are ochi să vadă, urechi ca să audă, inimă care să vibreze şi voinţă ca să spună ceva. Dl profesor a ascultat povestea satului şi a scris această carte, aşa cum au mai ascultat şi au mai scris şi profesorii Aurelia Victoria Baltaru, Elena Mera, Eugen Mera, Zaharie Ambrus şi alţii.
„Mărturisesc că Dumnezeu m-a ajutat la repartiţia mea în acest sat, cu oameni demni si harnici, cu o viata spirituală bogată, relatează profesorul Dumitru Husar. Mulţumesc celor prezenţi la lansarea acestei cărţi, care aduce la zi viaţa comunităţii din Ibăneşti, mulţumesc tuturor ibăştenilor care m-au adoptat pentru 43 de ani ca pe un fiu de-al lor.
Cuvinte de laudă şi apreciere la adresa domnului profesor Husar au adus si prof. Maria Pop din Hodac, Zaharie Ambrus, coleg de muncă, şi prof. Aurelia Victoria Baltaru.
Doamna profesoară Elena Mera explică semnificaţia titlului acestei cărţi, „Ibăneşti, un sat binecuvântat de Dumnezeu".Cartea este un elogiu adus satului, un colţ de rai, mirific, cu aer curat, apă limpede şi rece, codrii verzi. Bogăţia cea mai mare a satului o reprezintă oamenii care, în ciuda tuturor vicisitudinilor, şi-au păstrat verticalitatea şi alesele însuşiri morale. Cartea este un elogiu adus acestor creatori de valori materiale şi spirituale ce dăinuie peste veacuri şi ne reprezintă ca popor.
Titlul cărţii are tentă religioasă, dar nu ştirbeşte rigurozitatea ştiinţifică.
Ibăştenii sunt credincioşi, respectă sărbătorile, obiceiurile şi tradiţiile. Numeroasele troiţe, aşezate în multe locuri, arată că Ibăneştiul este un sat binecuvântat... Aşa de exemplu, Crucea de iubire de la Isticeu, are înălţimea de 7,38 m, cât are Crucea de pe Golgota, braţele de la Est la Vest au 1,23 m. Noaptea luminează în alb şi albastru... Lumina albastră simbolizează Sf. Treime, este şi culoarea Maicii Domnului, iar albul îl reprezintă pe Iisus, „Eu sunt lumina lumii".
Felicitări calde pentru cei care au îmbogăţit zestrea de lucrări despre Ibăneşti.
Las ibăştenilor, acestor oameni minunaţi, această carte, „Ibăneşti, un sat binecuvântat de Dumnezeu", ca semn al trecerii mele pe aici" - Dumitru Husar.
A consemnat, înv. pensionară Maria Ambruş
