Înainte vreme, mâncam pe rupte Eugenia, azi băgăm în noi covrigi în neştire: la serviciu, pe stradă, mai ales, în mijloacele de transport. Consumatorii? De toate felurile: elevi, studenţi, profesori, ţărani, funcţionari, şomeri, restructuraţi, medici care şi-au depus actele etc.
Se spune că, „covrigarii" echilibrează tăierile Guvernului, mai ales, în trecut, ale Guvernului Boc. Cineva a şi oferit nişte cifre senzaţionale. „Am cinci oameni, scoatem 1.500 de covrigi pe zi, timp de 30 de zile, la 1 leu bucata, asta face 45 de mii. Din ăştia cel puţin 25 la sută sunt profit (scăzând chiria şi alte cheltuieli). În treaba asta Guvernul nu dă nimic şi iese în câştig." Cu ochii pe tot ce mişcă, Guvernul a simţit potenţialul impozitului şi al amenzilor şi a ridicat numărul autorităţilor de control. Efectul? Unii s-au lăsat de afacere, alţii însă continuă. Şi uite aşa aflăm că, dacă covrigăriile salvează macroeconomia, vechea Eugenie revigorează exportul, căci un pachet cu şapte Eugenii se vinde în State cu 3 dolari. Să mai spună cineva că Revoluţia nu a descătuşat energiile! Înainte, ne hrăneam „raţional" cu Eugenia, iar acum, în capitalism, cu covrigi… Deşi, vorba aia… nu umblă câinii cu covrigi în coadă!
