Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, prin minune se înţelege un fenomen ieşit din comun, surprinzător, datorat forţei divine sau altor forţe supranaturale. Din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe, minunile sunt fapte dumnezeieşti mai presus de mintea omenească. Ele sunt fapte săvârşite în firea văzută numai cu puterea lui Dumnezeu, întrecând legile minţii şi ale firii şi care au loc în momente extraordinare, hotărâte de Ziditor, urmărind luminarea şi îndreptarea noastră în vederea mântuirii. Mântuitorul a săvârşit pe pământ minuni asupra firii, asupra oamenilor şi asupra Sa însuşi. El a oprit furtuna pe mare, a scăpat pe Petru de la înec, a prefăcut apa în vin, a înmulţit pâinile şi peştii, a vindecat bolnavi, a înviat morţi, ceea ce-L determină să spună: „De n-aş fi făcut întru ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat n-ar avea" (Ioan 15,24) - Dintre minunile pe care Mântuitorul le-a făcut asupră-Şi, cea mai mare este Învierea Sa din morţi. Minuni au făcut şi oamenii aleşi de Dumnezeu şi plăcuţi Lui: Moise, Ilie, Elisei, Daniil, Iona, Apostolii şi alţi sfinţi părinţi. Aceştia au săvârşit minuni cu puterea lui Dumnezeu, dovedind că aveau puterea Duhului de sus cu ei. Învăţătura Bisericii spune că minunile adevărate se deosebesc de cele mincinoase printr-o seamă de condiţii: să fie vrednice de numele lui Dumnezeu; să se producă cu mijloacele cu care s-au produs minunile Mântuitorului şi ale Sfinţilor; să nu contrazică Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie; să urmărească mântuirea sufletului omenesc; să aducă folos şi spor vieţii sufleteşti, nu morţii sau păcatului; săvârşitorul minunii să grăiască numai adevărul, să ducă o viaţă fără pată şi să urmărească numai adevărul şi să nu urmărească interese personale sau egoiste; să îndrepte moravurile la cei ce văd minunea; să dovedească lucrarea proniei dumnezeieşti; să poarte în ele siguranţa şi puterea Duhului lui Dumnezeu.
Mulţi oameni se întreabă dacă astăzi Dumnezeu mai face minuni în viaţa noastră? Minuni se petrec zilnic, doar că nu vrem să le vedem. Cu fiecare dintre noi s-au făcut minuni: am fost bolnavi şi ne-am vindecat, am fost certaţi cu duşmanii noştri şi ne-am împăcat, ne-am vindecat de deznădejde şi alienare…
Vreau să vă prezint un exemplu concret despre puterea credinţei şi a rugăciunii în viaţa unui copil bolnav, relatat de o mamă fericită, dornică să aducă slavă şi laudă lui Dumnezeu, Mântuitorul Iisus Hristos, Maicii Domnului şi Sfinţilor Părinţi Nectarie, Arsenie Boca, tuturor sfinţilor care i-au ascultat rugăciunile. Doamna F. A., din Târgu-Mureş, ne-a vizitat la redacţie şi ne-a relatat următoarele: „Copilul meu, Ioan Casian, s-a născut în 2009 cu o boală rară, ihtiază. După un timp, în anul 2014, îi curgea sânge din gură, l-am dus de urgenţă la spital şi după ce i-au făcut o endoscopie digestivă, i-au pus diagnosticul varice esofagian şi ne-au trimis la Cluj-Napoca, să-i oprească sângerarea. Cât timp copilul a fost în cabinet, ne-am rugat fierbinte în faţa uşii cabinetului la toţi sfinţii, la Sfântul Nectarie şi Arsenie Boca. Vreau să spun că în fiecare an mergem la Mânăstirea Prislop, am participat la Taina Sfântului Maslu, la Mănăstirea Recea copilul se împărtăşea des. Pe 3 februarie 2015, am fost programaţi pentru operaţie la doctorul Ciuce Constantin, din Cluj-Napoca. Ne-am internat şi am făcut toate analizele, pentru o operaţie de microchirurgie vasculară. Din cauza giardiei, s-a amânat operaţia, până se rezolva problema. Am fost reprogramaţi pentru 31 martie, anul acesta. Între timp, părintele Nectarie, duhovnicul Mânăstirii Recea, i-a spus copilului: „Roagă-te în felul următor: Sfinte Nectarie, dacă trebuie să mă operez, te rog să mă operezi. Dacă nu trebuie, te rog să mă vindeci!" Copilul nostru fiind încercat de atâtea necazuri a devenit foarte credincios, şi se ruga fierbinte în fiecare zi către Sfântul Nectarie, dimineaţa, seara, la prânz. Într-o zi mi-a spus: „Mami, ştii ce mi-a spus părintele Nectarie, când l-am întrebat dacă mi-a auzit rugăciunea?
Mi-a răspuns că el m-a operat şi că mi-a auzit rugăciunile." Am plâns şi ne-am rugat cu mai multă credinţă. Pe 31 martie ne-am prezentat la Cluj-Napoca şi după ce l-au examinat prin endoscopie, medicul Alex Pârvan ne-a întrebat: „Este vindecat, ce i-aţi făcut? Nu se mai impune operaţia!" Copilul este bine şi de două ori pe an trebuie să meargă la reevaluare. „Din banii pregătiţi să-i dăm la medici, am plecat în Grecia, la Eghina, să aducem mulţumire Sfântului Nectarie şi Maicii Domnului. Am simţit nevoia să mă destăinuiesc în faţa lumii despre bucuria ce ne-a adus-o în suflete această minune, prin vindecarea fiului nostru."
Într-o lume încercată de minciună, ipocrizie, nesiguranţă în viaţa socială, dar şi cu capricii meteorologice, liniştea, nădejdea şi pacea sufletească vin doar printr-o minune şi prin ajutorul divin.
