Pentru cititorul grăbit al zilelor noastre, o carte de câteva sute de pagini despre istoria unei fabrici de mobilă nu pare deloc o lectură incitantă şi captivantă, putând fi, sigur, de maxim interes pentru specialişti - istorici, statisticieni, cercetători ai dinamicii economice, informaticieni etc.
Vasile Sandor contrazice această premisă, în lucrarea sa, Fabrica de mobilă ardeleană Szekely şi Reti S.A. Târgu-Mureş de la Austro-Ungaria la România totalitară (1917-1950), volum lansat joi, 11 iunie, la Studioul Teritorial de Radio Târgu-Mureş, în cadrul emisiunii „Vitralii", realizată de dr. Valentin Marica.
Autorul, profesor de istorie la Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian"din Târgu-Mureş, absolvent al Facultăţii de Filozofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi master al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere a Universităţii „Petru Maior" din Târgu-Mureş, nu realizează doar un studiu dedicat uneia dintre cele mai importante unităţi de producţie din Târgu-Mureş - fosta Întreprindere de Stat Simo Geza, apoi, mai încoace în timp, IPL 23 August - ci şi o amplă frescă a societăţii târgumureşene în perioada dintre cele două războaie mondiale, cu inserţii în sfera socială, culturală şi politică a epocii. Bazat pe un vast material documentar descoperit în arhive şi în presa vremii, volumul impresionează prin acurateţea şi rigoarea cercetătorului şi atitudinea umanistă a dascălului, observa, în cuvântul său, lector univ. dr. Maria Dan Tătar, în vreme ce prof. univ. dr. Vasile Dobrescu remarca excelenta structurare a discursului şi prezentarea obiectivă, bine documentată şi echilibrată, a unei problematici extrem de spinoase, a unei realităţi economice şi sociale şi a unor episoade istorice marcate de profunde schimbări în evoluţia comunităţii târgumureşene - de la monarhia austro-ungară, la statul naţional român şi până la începuturile regimului comunist, toate reflectate în evoluţia vechii fabrici de mobilă, întemeiată de reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din oraş, destine neocolite de ororile Holocaustului.
„Este o carte despre proprietari şi acţionari, despre muncitori şi producţie, despre artă şi rafinament, despre civilizaţia şi cultura unei epoci, perioada interbelică. De asemenea, cartea reprezintă un omagiu adus creatorilor firmei, membri ai comunităţii evreieşti din Târgu-Mureş, punând în evidenţă contribuţia evreilor la dezvoltarea oraşului. O carte de specialitate, care, prin orizontul informaţional, se recomandă tuturor târgumureşenilor care doresc să cunoască o parte din istoria semnificativă a oraşului", sintetizează, în prefaţa cărţii, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.
Dezvăluind, la rândul său, resorturile ce l-au determinat să purceadă la această laborioasă lucrare, autorul mărturiseşte că ea răspunde unei provocări întrucât „studierea aprofundată a fenomenului economic la baza lui - unităţile de producţie, comerţ, servicii, finanţe - individuale şi sociale - ocupă un loc atât de restrâns în istoriografia românească încât din punct de vedere statistic este cvasiinexistentă". Cartea umple, iată, un gol în domeniu.
În fine, nu se cuvine să încheiem aceste rânduri fără a menţiona frumoasa pledoarie pentru cartea tipărită, într-o eră dominată de digital, susţinută de profesorul Dimitrie Poptămaş, şi completată de realizatorul „Vitraliilor" de joi, cu celebrele cuvinte ale cronicarului: „Nu iastă altă şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor".
