„…Fericit este locul unde au luptat, trăind, Şi unde au murit, jertfindu-se, astfel de bărbaţi…"

Distribuie pe:

„Uniţi în cuget şi-n simţiri", reprezentanţii mai multor organizaţii culturale mureşene şi-au propus să redescopere, să reevalueze şi să să revigoreze sentimentul patriotic în ceea ce are el esenţial şi peren, într-o epocă în care „arta" demolării, răstălmăcirii cu rea-credinţă a valorilor şi dispreţul faţă de istorie sunt simptome ale unei veritabile boli naţionale.

Asociaţia Culturală „Constantin Romanu-Vivu" Târgu-Mureş, Asociaţia Culturală „Sfântu Gheorghe" Sângeorgiu de Mureş, Fundaţia Culturală „Vasile Netea" Târgu-Mureş şi Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI au aşezat în pagină de carte comunicările prezentate la Simpozionul „Constantin Romanu-Vivu, precursor al Unităţii naţionale, martir al Revoluţiei Române de la 1848-1849", desfăşurat anul trecut, în martie.

Apărut în excelente condiţii grafice la Editura Ecou transilvan din Cluj-Napoca, volumul Constantin Romanu-Vivu este îngrijit de Constantin Valentin Bretfelean, Ilarie Opriş şi Constantin Bogoşel şi a văzut lumina tiparului graţie sprijinului financiar şi logistic al târgumureşenilor Călin Gherendi, Horaţiu Moldovan, Mădălin Nicula, Alexandru Tcaciuc, Marius Însurăţelu, cu substanţială consultanţă editorială din partea dr. Marius Paşcan, vicepreşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media din Senatul României.

Cartea a fost lansată luni, 15 iunie, la Cinema „Arta" din Târgu-Mureş, în cadrul unei manifestări moderate de Constantin Valentin Bretfelean, preşedintele Asociaţiei Culturale „Constantin Romanu-Vivu" (sub auspiciile căreia a fost editată).

Despre martiriul ilustrului prefect al lui Avram Iancu şi, totodată, cel dintâi purtător al drapelului României (după cum se poate vedea în acuarela lui Kostake Petrescu reprezentând grupul de revoluţionari paşoptişti care a manifestat în faţa Palatului Administrativ din Bucureşti pentru anularea Regulamentului Organic), au vorbit autori ai unor semnificative capitole din carte: preşedintele ASTREI mureşene, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber" - Lazăr Lădariu, profesorii Dimitrie Poptămaş şi Constantin Bogoşel, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş - Ilarie Opriş (realizatorul capitolului Iconografie), muzeograful dr. Vasile Mureşan, ale căror eforturi conjugate prezintă, iată, contemporaneităţii, într-un demers publicistic unitar şi coagulat, destinul tragic al celui ucis mişeleşte, în ianuarie 1849, la hotarul dintre Târgu-Mureş şi Sângeorgiu de Mureş, pe locul numit „Căpâlna". „Când au ajuns la marginea oraşului, pe hotarul comunei Sângeorgiu, la un semn convenit, călăii au tăbărât asupra lor, lovindu-i în cap cu ciomegele pregătite înainte. Sângele lor a înroşit pulberea drumului (…), sub ochii impasibili ai soldaţilor, complici la această infamă execuţie (…) Cadavrele crunt mutilate şi strivite de copitele cailor au fost aruncate pe o margine de şanţ, unde au stat mai multe zile, până ce au fost astupate cu pământ. La căpătâiul lor nu ştiu să se fi aşezat vreodată un fir de cruce". (Silviu Dragomir, discurs de recepţie la Academie, citat de Lazăr Lădariu - Un precursor al unităţii naţionale: profesorul ardelean Constantin Romanu-Vivu, pag.8).

Corespondenţa dintre Constantin Romanu-Vivu, Al. C. Golescu şi Nicolae Bălcescu este consemnată de prof. Simion Bui, lucrarea cuprinzând, de asemenea, un emoţionant capitol dedicat amintirii fostului prefect de Mureş, semnat de Vasile Netea. Sintetizând, lucrarea reprezintă, în opinia dnei Monica Avram, directoarea Bibliotecii Judeţene Mureş, „un pas pe calea redescoperirii personalităţilor româneşti, o carte ce contează mult pentru istoria românilor".

În cuvântul său, Valentin Bretfelean, gazda manifestării şi coautor al volumului, a reamintit că monumentul cel mai mare, înălţat vreodată în memoria unui erou, a existat pe raza judeţului Mureş, fiind realizat (1936) întru nemurirea eroului martir Constantin Romanu-Vivu. În 1940, monumentul, aflat chiar pe locul în care acesta şi-a găsit tragicul sfârşit, a fost aruncat în aer de trupele horthyste, trăgându-se în el cu tunul.

Un gest reparator - a anunţat public Bretfelean - îl constituie recenta iniţiativă a primarului municipiului, dr. Dorin Florea, de a reface acest monument şi a-l plasa, spre aducere aminte, în zona străzii ce poartă numele paşoptistului român. „Căci - spunea Vasile Netea - fericit este locul unde au luptat, trăind, şi unde au murit, jertfindu-se, astfel de bărbaţi, căci binecuvântarea cerească s-a arătat acolo şi mândria sfântă încununează numele acestui loc".

„Felicitări pentru această iniţiativă! Mai ales acum, când unii asudă să schimbe nume de străzi, e nevoie de monumente la Târgu-Mureş, aşa cum e nevoie de patriotism, de naţionalismul cumpătat, luminat, tradiţional ardelenesc", a comentat Lazăr Lădariu, preşedintele ASTREI mureşene.

 

Lasă un comentariu