Ieri, 17 iunie, ora 10, Cercul Militar din Târgu-Mureş a găzduit un eveniment demn de reţinut, emoţionant: Expoziţia itinerantă „Eroul Necunoscut - simbol al eroismului naţional", organizată de Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I". O adevărată, necesară, emoţionantă lecţie de istorie, mai ales în aceste vremuri în care, din păcate, tot mai puţin se vorbeşte azi despre dragostea de ţară, patriotism, naţionalism. Gazdă primitoare a fost Asociaţia Judeţeană Mureş a Cultului Eroilor „General Ştefan Guşă", idee pentru care merită felicitări.
Succesiune de imagini după imagini, sugestive, fotografiile din expoziţia „Eroul Necunoscut - simbol al eroismului naţional" au „vorbit", convingător, „o fotografie spune mai mult decât o mie de cuvinte!" - despre vitejia, bărbăţia, credinţa în victorie, prin patriotism, naţionalism luminat, tradiţional românesc şi dăruire totală, ale celor căzuţi în Primul Război Mondial, cu gândul împlinirii unui mare vis de demult, din moşi-strămoşi, al românilor transilvăneni: unirea Transilvaniei cu Ţara-Mamă şi naşterea acelei Românii Mari, dorită veşnică şi liberă.
Rând pe rând, doamna muzeograf Valeria Bălescu, de la Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I", ne-a purtat, printr-o emoţionantă incursiune, de la încleştările Primului Război Mondial, pentru întregirea Neamului, de la patriotismul oamenilor simpli în haină militară, cu comandanţii lor, până la Societatea „Cultul Eroilor - Regina Maria". Cu emoţia transmisă prin timp, am parcurs o întoarcere în timp, de la acel ceremonial sub drapelele unităţilor militare, care au luptat în Primul Război Mondial, la momentul aducerii, de la Mărăşeşti, în Parcul Carol, din Capitală, a osemintelor Eroului Necunoscut, ales de acel copil de trupă, orfan de război, care, pe al patrulea sicriu, din cele zece, punând mâna, a rostit: „Eşti tatăl meu!".
A venit şi Tratatul de Pace de la Trianon, din 4 iunie 1920, cu acea dreptate istorică pentru întreg neamul nostru, hotărâtă de români, în primul rând, nu de mai-marii Europei: Unirea cea Mare, de la 1 Decembrie 1918. Pe placa tombolă a Mormântului Eroului Necunoscut stă scris: „Pe oasele lor stă pământul României", iar toate marile personalităţi din perioada interbelică, oameni de seamă, care ne-au vizitat ţara, s-au recules la Mormântul Eroului Necunoscut, printre ei fiind şi generalul francez Berthelot, şef al misiunii militare franceze în România, care a contribuit, hotărâtor, la reorganizarea Armatei Române, în Moldova primăverii anului 1917, membru de onoare al Academiei Române, devenit „cetăţean român". La mormântul acela s-au recules, şi Carol al II-lea, şi mareşalul Ion Antonescu, patriotul român, cel care, după Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, când nordul Ardealului ne era furat, mişeleşte, de Hitler şi Mussolini, pentru a fi dat Ungariei horthyste şi fasciste, spunea: „Scuze, că s-a cedat fără a se scoate sabia!".
Vremurile tulburi care au urmat după cel de-Al Doilea Război Mondial, ştim bine, au fost cele care au fost, iar Mormântul Eroului Necunoscut a fost strămutat la Mausoleul din Mărăşeşti. Iar timpul, cu furtunile lui, de după 1944, sub bolşevicii sovietici, a trecut, iar Eroul Necunoscut a fost readus, după 1990, la Bucureşti, în acelaşi Parc Carol, pentru reînhumare, cu onoruri militare. Săculeţe cu pământ au fost aduse, într-un gest simbolic, la mormânt, din toate judeţele ţării, dar şi din Basarabia şi nordul Bucovinei, teritorii româneşti aflate, încă, în afara graniţelor României. Copilul de trupă, Cătălin Năstase, a aprins, la Mormântul Eroului Necunoscut, flacăra veşnică.
Sunt acolo, în acea extraordinară expoziţie itinerantă, medaliile bătute în cinstea eroilor, drapelele decorate în 1923.
Expoziţia itinerantă „Eroul Necunoscut - simbol al eroismului naţional" constituie o emoţionantă pagină, o reală lecţie de istorie întru cuvenita cinstire a luptei şi gloriei celor care s-au jertfit pentru Patrie. Acolo a fost, mereu, sufletul românesc! Acolo a fost Oştirea Română! Şi sacrificiile ei! Acolo a fost Ţara!
La momentul înălţător, din 17 iunie a.c., de la Cercul Militar, au participat numeroase personalităţi, oficialităţi militare şi civile, şi şi-au exprimat gândurile, înnobilate de starea aparte şi de emoţia firească, domnul general Gheorghe Popa, prefectul judeţului - dr. Lucian Goga, jurnalistul Lazăr Lădariu, preşedintele Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, poetul Mircea Dorin Istrate, colonelul Aurel Bochiş, moderatorul acţiunii, domnul Adrian Şimon, care a dat citire mesajului adresat de preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprin Dobre.
S-a pus, din nou, problema ridicării unui mausoleu, la Oarba de Mureş, după modelul celui de la Mărăşeşti, în memoria celor 11.000 de ostaşi români căzuţi, în toamna anului 1944, pentru eliberarea nordului Ardealului, dat Ungariei prin Diktatul de la Viena, din 30 august 1940.
Slujba de pomenire a eroilor neamului, căzuţi în cele două războaie, a fost oficiată de preacucernicul părinte, preotul militar Dorin Ioan Şandor.
A fost organizat, în ziua deschiderii expoziţiei, un concurs cu premii pentru tinerii vizitatori, elevi ai Colegiului Agricol „Traian Săvulescu", sub titlul: „Să ne cunoaştem eroii."
Programul pentru vizitarea, zilnică, a expoziţiei itinerante „Eroul Necunoscut - simbol al eroismului naţional" este între orele 9-19, sâmbăta şi duminica între 9-12.
Vom reveni.
