Pentru anul în curs, senatorii şi-au fost votat un buget de 109,4 milioane de lei, cu 5,45 % mai mare decât în anul precedent şi, probabil, tot cu atâtea (dacă nu cu mai multe) procente mai mic decât cel de anul viitor.
Scotocind prin fundul sacului bugetar, înainte de a pleca în vacanţă, ei au constatat că a mai rămas ceva mărunţiş, nişte „firfirei", acolo, pe care au hotărât să-i cheltuiască pentru achiziţionarea următoarelor „dotări": 200 de cutii de agrafe de birou, 50 de ascuţitori, 8.000 de mape, 1.600 de dosare, 50 de gume de şters, 10.000 de plicuri pentru casierie, 1.650 de becuri, 15 aspiratoare „profesionale", câteva automate de cafea, electrozi de sudură, butelii de gaz pentru lampa de instalaţii şi alte câteva mărunţişuri, ca de exemplu, un sistem de detecţie, alarmare şi stingere în caz de incendiu.
Unde mai pui că, pe timpul verii, trebuie reparată şi parcarea subterană, iar uşile şi ferestrele Camerei se cer a fi etanşate cu silicon, întrucât s-a constatat că trage curentul, măi, dragă, de-ţi zboară iniţiativa legislativă de pe pupitru, afectând grav procesul de legiferare. Cât despre paratrăsnetul din vârful Parlamentului, nici el nu se simte prea bine, urmând a fi verificat şi reabilitat, deoarece vara se anunţă capricioasă, cu diferite fulgere, tunete şi alte descărcări electrice şi doar n-o să te aperi de fenomenele meteo cu agrafa de birou.
Oricât am fi de cârcotaşi, musai să recunoaştem că majoritatea acestor achiziţii sunt absolut necesare: dosarele - fiindcă nu poţi, ditamai legiuitor, să te lălăi pe coridoare fără a plimba un dosar sub braţ; aspiratoarele - fiindcă, venind la Cameră direct din „teritoriu", rişti să îmbibi mocheta cu colbul de pe uliţe; zecile de mii de plicuri şi de mape - ca să bagi în ele răspunsul la sesizările cetăţenilor din colegiu; becurile - să nu mai vorbim, ele se ard în ritm vioi, prezentând defecte de fabricaţie; automatele de cafea - idem, plus că nu-ţi poţi începe ziua de muncă fără cafeluţa aferentă.
Rămâne problema ascuţitorilor şi a gumelor de şters, domeniu în care se înregistrează neconcordanţe generatoare de nedumeriri: revine, care va să zică, o ascuţitoare la o gumă de şters. Adică, ce ascut şi ce şterg oamenii aceştia (bine, ei mai şterg...putina, din când în când, dar asta e altă poveste)? Li s-or fi stricat „laptoapele" şi au trecut la scrierea de mână? Caligrafiază, cum ar veni, cu „creonul" pe hârtie? Şi dacă da, atunci de ce n-au prins în buget şi vreo 20.000 de creioane - din acelea chinezeşti, vă mai aduceţi aminte, cu desene reprezentând tot soiul de răţuşte, ursuleţi şi alte floricele, şi prevăzute direct cu radieră, la capătul care nu scrie? Economia ar fi fost substanţială, plus că şi efortul fizic s-ar fi redus considerabil: scrii, greşeşti, întorci creionul, ştergi şi... respiri uşor, nu mai trebuie să te întinzi până, hăt, la capătul biroului, să înhaţi guma de şters (care, între noi fie vorba, credeam că a şi dispărut de pe piaţa liberă, noi utilizând-o ultima dată când eram prin şcoala primară, adică în secolul trecut).
Bine, că nici deputaţii nu s-au lăsat mai prejos cu shopping-ul, dar, măcar, din amărâtul lor de buget, de 236 de milioane de lei, şi-au cumpărat obiecte mai... folositoare, ca să zicem aşa: hârtie igienică şi prosoape de hârtie, în valoare de 172.818,39 de lei. În acest punct, chiar... no comment: fiecare cu tranzitul lui intestinal! Iar cercetătorii au constatat că există cel puţin 30 de modalităţi în care rolele de carton rămase după folosire pot fi utilizate pentru crearea unor minunate decoraţiuni de atârnat pe pereţi.
...Fir-ar să fie, toate se strică în forul legiuitor: parcarea subterană, paratrăsnetele, apa la budă, computerele, clanţele, binalele, cercevelele, aspiratoarele, becurile, numai foarfeca de tăiat frunze la câini rămâne în bună stare de funcţionare!
