Ia şi florile Universului

Distribuie pe:

Încrustările florale ale aleselor cusături, într-un joc de culori în care predomină roşul, albastrul şi negrul, iar la brâu - Tricolorul - împodobesc cu arnici mânecile şi piepţii minunatelor ii, aducând din istorice vremi striurile lăsate de mâinile truditului olar pe lutul frământat al ulcioarelor, blidelor, vaselor, prin acel inconfundabil frumos luat din culorile florilor câmpului, dând glas mirificelor sunete ale lutului ars, asemeni cântecului picurat în sufletul omului de vocile doinitoarelor fete. Tot aşa, ia poartă amprenta inconfundabilă de aleasă imagine prin chiar ceea ce reprezintă ca odor pentru sufletmaramă, ştiind că în acest minunat dar zeiesc pământean sunt înmănuncheate licărul izvoarelor şi-al stelelor deopotrivă, unduirea pădurii şi-al ierbii reavăn miros, piscurile munţilor, zborul păsărilor şi-a vântului răsfirare. Ia poartă, în facerea ei, zestrea milenară a neamului românesc.

Potrivit profesoarei de Limba şi Literatura Română, Alina - Simona Cordoş, diriginta clasei a IX-a C, de la Colegiul Naţional „Mircea Eliade" Sighişoara, cea care, împreună cu elevele acestei clase şi-au propus să sărbătorească Ziua Internaţională a Iei, în bătrâna cetate medievală, tinerele fete purtătoare de ii au organizat o paradă a portului popular, prilej de mândrie şi admiraţie cu aplauze din partea turiştilor, la scenă deschisă. La sărbătoarea Sânzienelor, ursitoarele îşi fac simţită prezenţa, dând fetelor, prin vis, semnele de început de iubire. Cea mai lungă zi a anului este numită, în Calendarul popular „Amuţitul cucului". După această pasăre - oracol, de la auzul primăvăratec al primului cântec, omul îşi măsoară norocul, bogăţia, sărăcia, ba chiar anii de viaţă. Odată cu sfârşitul acestei zile, potrivit calendarului, natura intră într-un alt ciclu, premergător pârguirii şi coacerii grâului, orzului, secarei, iar cucul îşi pregăteşte zborul spre alte meleaguri. Sărbătoarea iei coincide cu această perioadă fastă a anului, marcată la Sighişoara în fosta Casă de Cultură „Sander", în prezent preschimbată în Centru de Informare Turistică, unde a avut loc un frumos program artistic dedicat iei, în cuprinsul caruia doamna prof. dr. Mia Chindriş, de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas" - Tg.-Mureş, a prezentat un studiu intitulat „Măiastra poveste nespusă a iei româneşti". Programul artistic dedicat iei a continuat cu un dans reprezentând „Jocul Ielelor", urmat de o suită de dansuri populare româneşti de pe Târnave, interpretate de Ansamblul „Plaiuri Ardelene"- coordonator Viorel Răduţ. Actriţa Geanina Iconaru a interpretat, excepţional, „Descântecul Drăgaicei". Întreg programul artistic a avut darul să umple inimile de emoţie - localnici şi nenumăraţi turişti, încântaţi de frumuseţea celor văzute.

 

Lasă un comentariu