Deşi şcoala românească a fost, prin tradiţie, una performantă, azi nu mai este, din motivele cunoscute. Chiar dacă şi în prezent, în lume, luăm multe olimpiade şi există români supradotaţi, marea masă a tinerilor se scufundă în necunoaştere. Ne place ori nu să recunoaştem, dar ultimul raport al Comisiei Europene ne plasează în coada clasamentului în ceea ce priveşte educaţia şi gradul de şcolarizare. Mai prost decât noi stau bulgarii, care au 41% din populaţie semianalfabetă, în timp ce la noi 40% dintre români au dificultăţi atunci când scriu şi citesc, dar şi când vine vorba de socotit.
Or, dacă aşa stau lucrurile, viitorul nu sună bine deloc! Astăzi, doar în ţările lumii a treia se mai apelează la voluntari pentru… alfabetizare! Doamne, fereşte!
Sigur, potrivit raportului CE, singurul capitol la care România stă bine este cel al absolvenţilor de facultăţi de matematică, ştiinţe şi tehnologie. În timp ce media în Uniunea Europeană este de 32%, România se mândreşte cu un cuantum de 43,1%.
În rest, pentru ca ţara noastră să iasă din starea gravă în care se află, printre problemele ce ar trebui remediate se numără - în opinia experţilor CE - fenomenul abandonului şcolar, atragerea adulţilor către continuarea pregătirii profesionale sau încadrarea copiilor cu vârste cuprinse între 4 şi 7 ani într-o formă de învăţământ. La care, am adăuga noi, finanţarea corespunzătoare a învăţământului de toate gradele: de la grădiniţă la universitate!
Mediul neprietenos, o tristă realitate
Cauza abandonului şcolar
Studiul „Părăsirea timpurie a şcolii - cauze şi efecte" - prezentat recent, scrie Mediafax, relevă o tristă realitate: copiii de etnie rromă au risc de şase ori mai mare decât ceilalţi să abandoneze şcoala, iar percepţia şcolii ca un mediu neprietenos sau nefamiliar este cel mai puternic indicator care explică abandonul.
Studiul - făcut de Fundaţia Roma Education Fund Romania -, în 100 de şcoli, pe un eşantion de aproximativ 1.600 de elevi din ciclul gimnazial, arată că ponderea elevilor care au abandonat şcoala în perioada 2011-2013 a fost de 19,7 la sută. „Practic, aproximativ unul din cinci elevi intervievaţi în 2011 a abandonat şcoala în 2013", rezultă din studiu. Dintre elevii neromi intervievaţi, aproximativ unul din 14 (adică şapte la sută) au abandonat şcoala, în timp ce ponderea aceleiaşi categorii în rândul elevilor rromi este de 31 la sută - aproape unul din trei elevi rromi au abandonat şcoala la numai doi ani de la intervievarea lor. Din altă perspectivă, dintre elevii care au abandonat şcoala, peste 80 la sută sunt elevi rromi.
Cauzele abandonului? Percepţia şcolii ca un mediu neprietenos şi nefamiliar, 64,1 la sută dintre elevi declarând că şcoala este un loc unde nu le face plăcere să meargă şi au abandonat-o, în timp ce doar 12,3 la sută dintre cei care au perceput şcoala ca un mediu prietenos au abandonat-o şi ei.
Iniţiatorii studiului fac şi o serie de recomandări, care, printre altele, vizează asumarea ca obiectiv central al politicilor educaţionale asigurarea de şanse egale în educaţie prin promovarea cu precădere a educaţiei incluzive (şi secundar, a celei elitiste), promovarea de programe de furnizare de servicii sociale integrate pentru a sprijini în mod eficace copiii care provin din grupuri defavorizat şi continuarea programului de alocare de locuri speciale la liceu copiilor rromi, ca o măsură de a reduce pe termen lung influenţa factorilor structurali asupra participări şi performanţei şcolare a rromilor.
Specialiştii recomandă inclusiv furnizarea de burse speciale la scară largă pentru copiii provenind din grupuri vulnerabile, introducerea dreptului de a susţine examenul de capacitate pentru toţi elevii din clasa a VIII-a, indiferent de situaţia încheierii mediilor la sfârşitul anului şcolar ş.a.
