Originare din Asia Mică, cireşele după afirmaţia lui Pliniu cel Bătrân, au fost aduse în Europa de către Luculus, vestit general şi gurmand al Romei antice, după victoria sa asupra lui Mitridate, regele Pontului.
Principalii constituenţi
Cireşele conţin până la 90% apă, sunt bogate în săruri de Na, K, Ca, P. Mg, Fe şi mici elemente ca Zn, Cu, Mn, Ca etc.
Sunt bogate în vitamina A şi conţin mici cantităţi de vitamina B1, B2, vitamina C. Cireşele dulci conţin 13-14% hidraţi de carbon şi au o valoare energetică de 57 Kcal la 100 g fructe.
Recomandări terapeutice
• Fiind uşor acide, sunt un adjuvant util în colitele de fermentaţie.
• Consumul a aproximativ 20 de cireşe pe zi poate ajuta la reducerea durerilor de cap, spun cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan.
• Cireşele negre sau Bing au proprietăţi antioxidante, dar şi antiinflamatorii. • Includerea cireşelor în dietă poate fi o unealtă importantă în prevenirea bolilor inflamatorii, gută, artrită, reumatism, arteroscleroză.
• Un studiu efectuat pe bărbaţi şi femei a relevat că cireşele negre scad semnele din sânge care arată boli de inimă.
• Cireşele amare Montmoreney sunt bogate în melatonină, au antioxidanţi.
• Cireşele sunt sedative şi tonice pentru sistemul nervos.
• Codiţele de cireşe au efect diuretic important datorită conţinutului de săruri de potasiu, flavonoxide, taninuri.
