O frumoasă surpriză ne-au făcut la ultima şedinţă a Cercului ASTRA Iernut prof. Ileana şi Teodor Alecu de la Şcoala Gimnazială Iernut! După o succintă evocare a personalităţii ilustrului savant, am asistat cu toţii la filmul realizat de către un colectiv de cercetători, în 1978, condus de către prof. Felician Micle, cu titlul „Grădina Botanică din Cluj-Napoca". ( Filmul a fost procurat de către dl. prof. Alecu direct de la Grădina Botanică Al.Borza din Cluj-Napoca)
Preotul greco-catolic, protopop onorar al Clujului, Alexandru Borza, întemeietor al Geobotanicii în România, s-a născut la Alba Iulia în anul 1887. A urmat Seminarul Greco-Catolic din Blaj şi apoi Facultatea de Ştiinţe din Budapesta, luându-şi doctoratul în Ştiinţe Naturale în 1913. După o perioadă de profesorat la Liceul de băieţi din Blaj, a fost profesor de botanică la Universitatea clujeană de la înfiinţarea ei în 1919 până în 1947. La iniţiativa sa a luat fiinţă Parcul Naţional Retezat, primul parc românesc naţional. A organizat Primul Congres al Naturaliştilor din România (1931). A iniţiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 în Parlamentul României. A participat la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia pentru votarea Unirii.
A fost preşedinte al Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi din Eparhia Cluj - Gherla, motiv pentru care a fost arestat în 1948. S-a stins din viaţă la 3 sept. 1971, la venerabila vârstă de 84 de ani.
Cel mai de seamă merit al profesorului Alexandru Borza este înfiinţarea în 1920 a Grădinii Botanice din Cluj, care astăzi îi poartă numele. Organizată pe baze ştiinţifice, Grădina Botanică Alexandu Borza străluceşte prin bogăţie, varietate şi rafinament. Are o suprafaţă de 14 ha ce însumează aproximativ 10.000 de specii de plante din toate colţurile lumii. Ea colaborează cu peste 450 de instituţii similare din peste 80 de ţări. Muzeul Botanic din incintă deţine peste 7000 de piese şi exponate. Herbarul este cel mai mare din România având peste 650.000 de eşantioane de plante din toate regiunile lumii. Mai este numită Grădina celor Cinci Continente.
Cu toată bogăţia de informaţie ce ne-a fost oferită atât despre marele savant, cât şi despre Grădina Botanică, nu aceasta ne-a determinat în primul rând să reţinem atenţia cititorilor, cât mai ales impresia ce ne-au creat-o cele auzite şi văzute. Deşi am vizitat Grădina Botanică de mai multe ori, niciodată nu m-a impresionat atât de puternic ca acum. Poate şi pentru faptul că acum am văzut natura în toată splendoarea ei din toate anotimpurile la un loc. Exuberanţă şi culoare, armonie şi linişte, aromă dulce şi atrăgătoare, frumuseţe nemărginită sunt doar câteva atribute ce ar putea caracteriza această „carte deschisă a naturii" care se numeşte Grădina Botanică Alexandru Borza. Filmul prezintă pe un fond muzical potrivit toate sectoarele şi speciile de plante şi flori într-o armonie care poate cuceri o fărâmă de eternitate. Glasul naiului lui Gheorghe Zamfir armonizează perfect cu coloritul florilor. Trandafirii, lalelele, lotuşii, palmierii, cactuşii, orhideele, garofiţele şi toate celelalte reprezintă parcă „personaje" ale unui film care dezvăluie înţelepciunea eternă a naturii.
Subiectul prezentat de către prof. Ileana şi Teodor Alecu s-a încadrat foarte bine în tema abordată în această primăvară în cercul nostru „Nevoia de ocrotire a naturii". Într-o şedinţă anterioară, domnul Radu Stăvaru, un pasionat vânător, ne-a dezvăluit câteva din frumuseţile naturii şi tainele vânătorii.
Dezvăluind tainele şi frumuseţile naturii, dovedim că ne iubim patria. Dacă există o poezie a cuvintelor şi a sunetelor, am putut vedea şi simţi că există şi o poezie a culorilor.
Iubind natura, iubind florile, sufletele noastre pot fi mai blânde, mai liniştite şi noi oamenii, mai buni. „Atenţi la tot şi la toate" putem deveni veşnici,…chiar dacă nu toţi „o floare între flori".
