Evreii spun că au 5000 de ani de umor. Ca urmare, astfel şi-au intitulat culegerea enciclopedică de bancuri, snoave şi vorbe de duh, gândite, rostite sau scrise de unii dintre reprezentaţii de seamă ai intelectualităţii lor din întreaga lume. Sunt „creaţii" strânse între coperţile unei voluminoase cărţi, semnată de scriitorul-jurnalist Teşa Solomonovici, născut la Focşani, în data de 1 ianuarie 1934. Curând, după ce emigrează în „patria-mamă", devine, vreme de 20 de ani, bibliotecarul principal al Universităţii din Tel-Aviv, după care, din nou, îşi reaminteşte de liniştita şi îmbelşugata lui ţară natală şi vine în Bucureşti, în anul 1990, unde înfiinţează o prestigioasă şi foarte bănoasă editură de carte, denumind-o cu prenumele său, acela de Teşa.
În amintita carte se regăsesc şi numeroşi laureaţi ai Premiilor Nobel, din care trei pentru literatură: rusul Boris Leonidovici Pasternak (1890-1960), italianul Alberto Moravia (1907-1990) şi canadianul Samuel Bellow (1915-2005); iar pentru fizică, germanul-elveţian Albert Einstein (1879-1955), alţi doi literaţi, celebri fiind cehul Franz Kafkav (1883-1924) şi francezul Marcel Proust (1871-1922). Printre evreii literaţi români: scriitorii-dramaturgi Eugen Ionescu şi Aurel Baranga, istoricul şi criticul literar Tudor Vianu, ziaristul Brunea Fox, poeţii Radu Cosaşu, Cilibi Moise şi Nina Casian, precum şi comicul teatrelor de revistă şi „Orelor vesele" ale radiourilor româneşti şi evreieşti, Mircea Crişan. O mostră de glumă spusă de acesta: „Doamna Weiss are o prăvălie cu gâşte. Rafira o întreabă: „Ei, ţi-ai măritat fata?". „Da de unde! Şi fata e ca marfa mea: toată lumea se uită, o pipăie şi pleacă!"
