Avem un nou Cod Fiscal adoptat de Parlament, care se va aplica de la 1 ianuarie 2016. El are câteva prevederi importante, care vin în sprijinul mediului de afaceri, dar și al populației. De fapt, părerile pro și contra sunt împărțite, înclinându-se balanța spre efectele pozitive, ceea ce dă speranțe de mai bine pentru români.
Cea mai importantă prevedere a noului Cod Fiscal este reducerea TVA de la 24% la 19%, revenindu-se astfel la nivelul din 2010, când guvernul Boc a luat câteva măsuri dureroase pentru viața românilor, între care majorarea TVA cu 5% și reducerea salariilor cu 25%.
Măsura de reducere a taxei pe valoarea adăugată are un efect direct asupra ieftinirii produselor pentru toți consumatorii, mai ales pentru cei cu venituri mai mici, stimulându-se astfel consumul, dar și pe producători și comercianți, care vor realiza și vor vinde mai multe mărfuri. Efectul acestei măsuri asupra bugetului va fi, conform calculelor aritmetice făcute de Ministerul Finanțelor, de reducere a încasărilor bugetare cu nouă miliarde de lei, sumă care nu va putea fi obținută decât prin majorarea sau introducerea altor noi taxe și impozite, susțin majoritatea specialiștilor în domeniu, mai ales cei de la Banca Națională a României. Însă, ceea ce produce îngrijorare, odată cu aplicarea acestei prevederi din Codul Fiscal, este faptul că se lasă la latitudinea administrațiilor locale, a primăriilor, creșterea, fără limită, a impozitelor și a taxelor, mai ales a celor pe proprietăți, ca să nu mai vorbim de utilități (apă, canal, salubritate, mediu etc.) la care, sumele din facturi s-au dublat, deja (exemplul, salubritatea), ceea ce va goli și mai mult buzunarele contribuabililor.
Pe locul doi se află problema micșorării investițiilor publice, ca urmare a încasărilor bugetare mai mici. Cei care prevăd probleme serioase în acoperirea miliardelor de lei încasate mai puțin la buget, prin reducerea TVA cu 5%, susțin că investițiile publice vor fi cele mai afectate, mai ales ca urmare a modalității iresponsabile în care se utilizează banii publici. Că lucrurile stau așa e suficient să amintim cazurile numeroase de politicieni, parlamentari, miniștri, președinți de consilii județene, primari cercetați de DNA pentru însușirea banilor publici prin fraudă, mai exact prin furt.
O prevedere bine venită în noul Cod Fiscal și mult așteptată de mediul de afaceri este cea a eliminării taxei pe construcții speciale (taxa pe stâlp, cum este cunoscută) și a accizei de 7 euro cenți pe litru de carburanți. Numai prin eliminarea taxei pe stâlp, bugetul va fi vitregit cu 1,6 miliarde de lei, taxă pe care, de fapt, o plătește populația, prin adăugarea ei în sumele din facturi, de către firmele în cauză.
Diminuarea impozitului pe dividende de la 16% la 5% nu aduce mari beneficii firmelor și persoanelor fizice, care vor trebui să plătească CASS pentru sumele primite, fără a mai achita și impozit ca acum.
Măsurile menționate din noul Cod Fiscal, cât și altele neevidențiate în prezentul comentariu, sunt bine venite pentru economie și populație, chiar dacă FMI, Comisia Europeană și specialiști din Banca Națională a României, unii economiști nu sunt de acord cu ele, mai ales cu reducerea TVA. Angajatorii și salariații așteaptă ca actualul guvern sau cel care va urma să aplice reducerea cotelor CAS și CASS pentru a rămâne cu mai mulți bani din salarii comparativ cu acum, când le sunt serios dijmuite - cu 32,5% (unde intră și impozitul de 16%), iar contribuțiile plătite de societate pentru salariați (grupa a 3-a de muncă) sunt de 22,78%. În concluzie, costurile cu forța de muncă sunt prea mari, greu de suportat, atât de firme, cât și de salariați.
