Zilele acestea, la Sighișoara, a avut loc o întâlnire cu totul aparte, a cărei moderatoare și inițiatoare a fost scriitoarea Ioana Heidel - autoarea romanului „Dincolo de orizont", om de litere, care își împarte sufletul în două obârșii, o jumătatela Sighișoara, iar cealaltă în Germania, unde de fapt locuiește în cea mai mare parte din an. Dna Heidel a avut tăria nebunaticei idei să strângă, la Sighișoara, o pleiadă de scriitori ai sudului și câțiva răzlețiți, dintr-un nord de Ardeal mustind de istorie și trăinicie. Sighișoara în mărinimia ei, i-a primit cu brațele deschise, oferindu-le în dărnicia-i știută, nu numai pitorescul salbei dealurilor unite cu cerul, ci și Sala Barocă a Primăriei, în care noi, cei prezenți, am trăit un vis al iubirii de carte.
Fiecare din cei 15 scriitori a prezentat, rând pe rând, palmaresul realizărilor din lumea scrisului propriu, fiindcă, așa cum spunea Ioana Heidel, „Ceea ce rămâne în urma noastră este ceea ce am zidit". O bună parte a celor prezenți au reprezentat România, la Viena, cu ocazia Zilelor Europei. Or, vorba moderatoarei: „Dacă Viena s-a simțit onorată să-i primească pe acești oameni dăruiți scrisului, sunt convinsă că și Sighișoara poate fi la fel de onorată". Din păcate, la întâlnirea scriitorilor, deși au promis, nu a participat niciun reprezentant mai important din administrația publică locală, adică din Primărie, care să le adreseze celor veniți câteva cuvinte de complezență, în afară de cei doi sau trei consilieri răzlețiți, care și ei la rându-le, la un moment dat, s-au făcut pe nesimțite nevăzuți, motivând alte treburi mai importante. A urmat, cum era și firesc, un program bine punctat, ceea ce a făcut ca orele să treacă pe nesimțite. Scriitorii și-au prezentat opțiunile, având de ales, fie să citească un pasaj dintr-o scriere proprie (proză, poezie, fie roman), fie să-și destăinuie viitoarele proiecte. Ne-a încântat vocea caldă, plină de reală emoție a Ștefaniei Pârlea, recent premiată cu premiul special al Consiliului Județean Mureș, pentru ținută scenică și apropiere de tradițiile populare autentice, la a doua ediție a Festivalului Concurs „Ramona Fabian", a cantautorului Traian Comșa alături de Anda Voican, Darius Duryta. Întâlnirea din burgul sighișorean a fost onorată de prezența scriitorului Nicolae Băciuț, cu a lui titulatură național - județeană de (iertați-mi impolitețea nefolosirii majusculelor la înșiruitul blazon instituțional pe care și-l arogă) „director al unei direcții județene pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național", de vreme ce, după spusele domniei sale, la nivel național, din 2005, direcțiile județene au alocate fonduri de la buget pentru cultură, imensa sumă de zero lei. După Băciuț singurele cuvinte valabile ca siglă, sunt „Direcție și Județeană" pentru că, „atâta vreme cât nu aloci nimic pentru cultură, e greu să spui că i-ai dat și atribuții culturale".
În cadrul întâlnirii, o impresie deosebită au făcut lucrările pictorilor sighișoreni Rareș Kerekes și prof. Zsolt Agoston, membru UAP din România. Despre cele două personalități, în termeni elogioși a vorbit criticul de artă Marius Tita, remarcând că, la Sighișoara, arta plastică este prezentă într-un mod palpabil,
într-un mod profund, vizualul intră în viața noastră în mod absolut natural, ca și muzica, poezia, literatura, mărturisirea prin intermediul cuvintelor.
Un alt iubitor de frumos spiritual, prezent în cadrul întâlnirii, a fost prof. Marius Iosif, un veritabil om de cultură sighișorean, autorul cărții „O ecologie a sacrului", o sintagmă nouă, venită din nesfârșitele meditații interioare ale scriitorului. Între coperțile cărții autorul prezintă relația cu sacrul ca o relație pervertită în zilele noastre, în sensul că, într-o lume în care luxul a luat locul lui Dumnezeu, într-o lume în care excesul de înavuțire este de fapt simptomul unui deficit de vid, cu cât avem mai mult, cu atât mai mult încercăm să compensăm ceea ce de fapt nu avem.
Printre invitați, nu în ultimul rând, s-a aflat sighișoreanca Dana-Ligia Ilin, membră a Uniunii Scriitorilor din România, una dintre cele mai bine cotate traducătoare din România, cea care, pe parcursul anilor, a tradus peste 70 de cărți din limbile franceză, engleză, chineză.
