La data de 13 iulie, se împlinesc 87 de ani de la „isprava" automobilistului român Matei Ghica, care, participând la cursa de la Monthery, Franța, din anul 1928, a înregistrat nu mai puțin de opt recorduri mondiale, cea mai uimitoare performanță a acelor timpuri. Această reușită nu este singulară, România fiind una dintre primele zece țări din lume care a introdus automobilul în circulație, încă de la începuturile construcției sale, dovedind o lăudabilă deschidere către progres, atunci când multe dintre state așteptau ca primii pași în automobilism să își dovedească sau nu utilitatea. Încă din anul 1895, în peisajul românesc și-au făcut apariția mașinile cu aburi construite în Franța, unul dintre aceste automobile fiind expus la Muzeul Tehnic din București. Mai apoi, Cartea de Aur, înființată de ACR, consemnează importul în anul 1889 a unei trăsuri-automobil Peugeot, având un motor de 4 CP (cai putere), în anul 1895 a trei trăsuri-automobil Benz, având 12 CP, în anul 1898 a unuia dintre primele automobile Oldsmobile, atunci când documentele menționau că numărul trăsurilor-automobil din întreaga lume nu depășea 100. Primul automobil electric a ajuns în România în anul 1906, iar autocamioanele în 1910.
Cu un astfel de avânt automobilistic, a fost necesară și organizarea școlilor de șoferi, primele cursuri de gen începând la data de 10 ianuarie 2010. Ca o curiozitate, trebuie amintit că aceste cursuri se desfășurau dimineața pentru teorie și după-amiaza pentru practică. Teoria presupune însușirea a două capitole: „Omorârea de oameni" și „Scoaterea de fum a mașinilor". Școala românească de automobilism a devenit una de prestigiu, cu piloți celebri, dintre care îi amintim pe Jean Calcianu, care a reușit după război, locul 1 la cursa de pe coasta de la Laffrey și locul 1 pe circuitul de la Miramas, Petre Cristea, cel care a realizat în anul 1936 victoria absolută în cel mai celebru raliu al timpurilor, Raliul Monte Carlo, înregistrând astfel prima victorie a firmei Ford, dar și primul român care a realizat o astfel de performanță, Marin Dumitrescu, un împătimit al Jeep-urilor modificate, care a cules între anii 1949-1958, majoritatea titlurilor de campion absolut de viteză pe circuit și coastă și mulți, mulți alții, care au făcut ca faima țării noastre să circule cu viteza amețitoare a curselor automobilistice.
Cu asemenea reprezentanți, școala automobilistică română a deschis o nouă poartă în domeniu, respectiv pe cea a organizării circuitelor de gen. Prima cursă de automobile a avut loc în 1904, pe circuitul București - Giurgiu - București, țara noastră ajungând astfel printre primele șase țări din lume care au organizat curse automobilistice de viteză. Este imposibil în context să nu amintim despre primul câștigător al acestei curse, George Valentin Bibescu, care și-a legat apoi numele de cel mai îndrăzneț raid al timpului, realizat cu o caravană de trei automobile decapotabile și un echipaj format din trei bărbați și două femei, un raliu care a buimăcit efectiv lumea automobilistică în anul 1905. Caravana a pornit din Galați în luna aprilie și a ajuns în Asia, la Ispahan, fosta capitală a Persiei, în luna iunie. Cel mai prestigios raliu din România, însă, rămâne Raliul Dunării, denumit din 1989 Raliul României și devenit o componentă importantă a Campionatului European de Raliuri.
Neavând nevoie de prea multe imbolduri, românii au decis că sunt suficient de pregătiți încât să înceapă ei înșiși producția de automobile. Așadar, din 1910, în România începe fabricarea de autoturisme și nu a fost necesar prea mult timp pentru ca inginerii români să scoată prototipuri de automobile care să rămână în istoria automobilismului pentru calitățile lor deosebite de funcționare.
Chiar dacă Ziua Automobilistului Român se serbează la data de 5 aprilie, data de 13 iulie mai adaugă un motiv pentru a omagia eforturile oamenilor de automobilism români din toate timpurile, menite să aducă cât mai aproape de noi progresul și să ridice Tricolorul pe cele mai înalte catarge din lume.
