Noi, reprezentanţii românilor din judeţul Covasna, actuali şi foşti parlamentari, actuali şi foşti prefecţi şi subprefecţi, primari şi viceprimari, consilieri judeţeni, protopopi şi preoţi ortodocşi, directori şi directori-adjuncţi ai şcolilor cu predare în limba română, conducători ai unor instituţii deconcentrate, lideri judeţeni ai principalelor partide politice, conducătorii principalelor asociaţii nonguvernamentale, directorii instituţiilor de cultură (muzeu, teatru, case de cultură), întruniţi azi, 11 iulie 2015, la Întorsura Buzăului, cu binecuvântarea şi participarea Preasfinţitului Episcop Andrei, al Covasnei şi Harghitei, în urma dezbaterii principalelor aspecte privind starea comunităţii româneşti din judeţul Covasna şi a problemele esenţiale care vizează perfecţionarea vieţii comunitare, prezervarea şi afirmarea identităţii româneşti şi buna convieţuire între toţi cetăţenii judeţului, adoptăm următorul
Memorandum
În consens cu cerinţele şi priorităţile societăţii româneşti contemporane, conştienţi de responsabilităţile ce le revin faţă de generaţiile viitoare, participanţii la Întâlnire au dezbătut, cu implicare şi realism, demersurile pentru protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna şi, pe această bază, au adoptat proiectul programului de autoorganizare şi autodeterminare a vieţii spirituale, culturale şi economice a românilor trăitori în judeţele Covasna şi Harghita
În acelaşi timp, şi de această dată, prin glasul autorizat al reprezentanţilor românilor din jud. Covasna, tragem un nou semnal izvorât din îngrijorarea românilor aici trăitori şi direct afectaţi de continuarea acţiunilor de discriminare şi deznaţionalizare a românilor din Arcul Intracarpatic, cu alte metode contemporane, mai sofisticate.
Timp de 25 de ani, am tras nenumărate semnale de alarmă, prin care am evidenţiat faptul că, datorită configuraţiei demografice, administrative, educaţionale, economice şi politice actuale din judeţele Covasna şi Harghita, românii au statut de facto de minoritate numerică locală, discriminată negativ, în plan local, în mass-media şi în politica naţională, fără putere politică şi fără mijloace de exprimare eficiente în raport cu societatea în mijlocul căreia trăieşte. Populaţia românească din zonă este nesocotită, marginalizată şi tratată ca o populaţie aservită, neexistând egalitate de şanse la obţinerea unui loc de muncă.
În judeţele Covasna şi Harghita - contrar cadrului legislativ european - minoritatea dominantă (ungară), devenită majoritatea numerică, este protejată prin măsuri evidente de „discriminare pozitivă", în vreme ce majoritatea românească, din cele două judeţe, devenită minoritatea numerică locală dominată este condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare. Românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare.
Îngrijorarea noastră este sporită şi de faptul că, din datele oficiale ale recensămintelor populaţiei, rezultă că, în perioada postdecembristă, în majoritatea localităţilor cu populaţie etnic mixtă din judeţele Covasna şi Harghita, populaţia românească a cunoscut un accentuat şi artificial proces de scădere numerică. Dacă acest proces continuă, în viitorii 20-30 de ani, populaţia românească din aceste localităţi se va diminua drastic, mergând până la dispariţie.
De aceea, considerăm că a venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita şi parţial Mureş. Datorită dificultăţilor din perioada de tranziţie şi a bulversării valorilor din societatea românească, nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de jure, autonomia maghiară în zonă există de facto. Lipsa de reacţie a statului român face ca liderii comunităţii maghiare să continue promovarea identităţii unui ţinut secuiesc, fără români.
Evoluţiile postdecembriste din sud-estul Transilvaniei, puse în evidenţă şi de unele studii sociologice, arată că întreaga comunitate românească se regăseşte segregată după principii medievale în propria ţară - accesul românilor la locurile de muncă, la decizii şi la resurse financiare fiind restricţionat, de 25 ani, de dictatura etnocratică a formaţiunilor politice maghiare şi complicităţilor factorilor de putere din cadrul autorităţilor decidente ale statului român.
Se încalcă, astfel, art. 6, al. 2, din Constituţia României, care prevede că „Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români".
Agravarea situaţiei şi recrudescenţa demersurilor separatiste, unele frivol şi ostentativ exprimate, sunt trecute cu vederea sau încurajate cu uşurinţă de complicităţi politico-economice transpartinice şi de lipsa de reacţie a instituţiilor statului, prizoniere ori ale complicităţilor respective, ori ale incapacităţii de gestionare a unor situaţii care vizează siguranţa naţională.
Afirmăm, şi de această dată, faptul că românii din judeţele Covasna şi Harghita şi parţial Mureş sunt în fond o minoritate regională numerică, ce reclamă o strategie specială pentru conservarea ei. De aceea reluăm propunerile formulate, de-a lungul anilor, de către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în numele societăţii civile româneşti din cele trei judeţe şi solicităm Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României să adopte următoarele măsuri:
- Elaborarea şi aprobarea unei Strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia sunt numeric minoritari.
- Înfiinţarea unui Departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric, structură consultativă, care să aibă ca obiect de activitate problematica sprijinirii comunităţilor româneşti numeric minoritare, să faciliteze accesul şi relaţiile directe între organele administraţiei centrale şi societatea civilă ca reprezentantă a intereselor şi cerinţelor comunităţii româneşti din aceste judeţe şi care să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica zonei, în elaborarea si aplicarea strategiilor mai sus amintite;
- Numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare şi care să prezinte rapoarte periodice, ca bază de lucru pentru măsurile ce urmează să fie adoptate.
- Asigurarea, prin bugetul central, a suportului financiar pentru proiectele promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
- Elaborarea unei strategii de dezvoltare economică, prioritară pentru zona Covasna-Harghita, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de reafluire a generaţiilor tinere spre locurile natale.
- Solicită, din nou, ca statul român să-şi exercite o prezenţă clară şi hotărâtă, în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prin instituţiile sale specifice: prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică, aşa cum procedează statul italian, în Tirolul de Sud, exemplu des invocat de adepţii separatismului pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc".
- Şi cu această ocazie, reiterăm solicitarea adresată Guvernului României de a înceta practica aprobării solicitărilor UDMR de a fi schimbaţi prefecţi români din judeţele Covasna şi Harghita, care, în calitate de reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu, sunt singurii care pot veghea şi acţiona împotriva acţiunilor potrivnice statului român.
- Cerem Guvernului să adopte măsuri pentru a stopa (sau măcar a încetini) declinul demografic şi plecarea în masă din zonă, mai ales din rândul tinerilor, datorită discriminărilor la care sunt supuşi şi lipsei de orizont profesional şi de respect al demnităţii.
- Solicităm politicienilor şi tuturor reprezentanţilor românilor din judeţ să se angajeze plenar la toate nivelurile de decizie pentru îmbunătăţirea situaţiei românilor din zonă.
- Participanţii la Întâlnirea reprezentanţilor românilor din judeţul Covasna, îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene.
- Prezentul Memoradum, care exprimă speranţele comunităţii româneşti de normalizare a convieţuirii interetnice din zonă, va fi depus şi la Consiliul Europei, pentru o informare reală, în contrast cu informaţiile eronate cu care sunt asaltate organismele europene.
Întorsura Buzăului, 11 iulie 2015
În numele participanţilor la Întâlnirea reprezentanţii românilor din judeţul Covasna, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Prof. Univ. Dr. Ioan Sabău-Pop
