Complementul circumstanțial consecutive - Propoziția circumstanțială consecutivă

Consecutiv, -ă, consecutivi, -e, adj. care urmează fără întrerupere, în șir succesiv în sintaxă complementul circumstanțial consecutiv: desemnează consecința sau urmarea unei acțiuni sau însușiri la care se referă. Ideea de consecuție se realizează, mai frecvent la nivelul frazei (Th. Hristea, Sinteze de limba română, p. 363).

DEX-ul cuprinde și un derivat prin sufixare: consecutivitate, - itate fiind un sufix substantival productiv în limba română. Întrebarea propusă de manualele școlare este: Ce urmare are faptul că?

Circumstanțialul consecutiv determină un verb: Conferința era prea documentată pentru a nu fi urmărită cu atenție de studenți (prin expansiune… încât să nu fie urmărită cu atenție, de către studenți).

Acest tip de complement poate avea ca termen regent și un adjectiv: „Era destul de ocupat pentru o participare la întâlnirea anunțată." Adjectivul participial ocupat (formă a verbului a fi ocupat) este determinat de un substantiv precedat de prepoziție. Pentru a nu fi confundat cu un alt tip de complement circumstanțial, vom recurge la expansiune „… încât să participe la întâlnirea anunțată."

Deseori, prin construcția consecutivă, se realizează un superlativ absolut: „Era frumoasă de nespus / În portu-i de la țară". Sensul în context ar fi: Era atât de frumoasă încât nici nu vă pot spune… adică: Era foarte (extraordinar) de frumoasă. Unii autori consideră complementul circumstanțial consecutiv având valoare modală. Am întâlnit în bibliografia parcursă și formularea: complementul circumstanțial de mod consecutiv.

Mioara Avram în Gramatica pentru toți (p. 310) amintește ca termen regent și adverbul (mai puține adverbe care presupun o consecință: destul, suficient. A încercat destul convingându-se în cele din urmă că a ales varianta corectă (… încât s-a convins…). În toate exercițiile de expansiune, am folosit conjuncția încât specializată pentru exprimarea consecinței.

În tableta XL, din noiembrie 2014, aminteam că între conjuncțiile specializate sunt de precizat: deoarece (fiindcă), deși, încât.

În multe situații, aceeași conjuncție introduce în frază câte 6-7 feluri de subordonate. Este un tip de exercițiu întâlnit frecvent în textele de evaluare sumativă. Atunci elevii trebuie să construiască fraze, în care conjuncția că (de exemplu!) să introducă subiectiva, predicativa, atributiva, completiva directă, completiva indirectă, consecutiv.

Ca profesoară de Limba română am satisfacția de a întâlni elevi care diferențiază tipurile de subordonate, neavând drept criteriu termenul joncțional (cuvântul de relație).

Din exemplele oferite cititorilor (gimnaziștilor) am insistat și asupra părților de vorbire prin care se exprimă complementul consecutiv (substantiv, precedat de prepoziție, verb la infinitiv, verb la gerunziu, verb la supin).

Unele expresii: de nespus, de minune, de mai mare dragul (Juca atât de frumos de mai mare dragul s-o privești). Pentru recunoașterea consecutivei e bine să luăm în considerare și anumite corelative din regentă: destul de, atât, așa, etc.

Consultând Compendiu de gramatică, autor prof. dr. Gh. I. Șerban, la capitolul Sintaxă este inclusă subordonata consecutivă introdusă prin conjuncțiile și locuțiunile ut (încât, așa ca să), quim = ut non (așa ca să nu).

Ex. „Arboribus consita Italia, ut tota, pomarium uideatur" - Italia era atât de plină de copaci (arbori), încât pare toată (tota) o livadă (pomarium): aș aminti din livada românească și cireșii din Costăcalda „Cireșilor, toți v-au cântat voioși florile, nimeni feminitatea cireșilor, cerceii / clipirea lor printre frunze și mlădițe, / când vântul mângâie tainic o livadă / în frântura ei de rai înmiresmată." (Ioan Mașca)

 

Lasă un comentariu