Odată cu publicarea rezultatelor la bacalaureat, absolvenții liceelor se află în fața unei problematice alegeri în ceea ce privește cariera pe care trebuie să o construiască din acest punct. Problema vine în primul rând de la lipsa consilierii de specialitate pe parcursul pregătirii școlare, iar mai apoi de la lipsa de informații în ceea ce privește dinamica pieței forței de muncă pe plan local și național. Atâta timp cât internetul, cea mai accesată sursă de informații de către generația de liceu, abundă în oferte de muncă peste hotare, nu ne putem aștepta ca alegerile marii majorități a absolvenților să se plieze pe necesitățile economiei românești. Pe de altă parte, pentru a putea beneficia de specialiști de vârf în orice domeniu, este necesar ca tinerii absolvenți să analizeze cu seriozitate domeniile în care le-ar plăcea să profeseze și în care au demonstrat în timpul activităților școlare că excelează. Spre exemplu, nu poți opta pentru medicină dacă ai avut o situație mediocră la chimie și biologie, așa cum nu poți opta pentru inginerie dacă matematica și-a păstrat coordonate paralele cu activitățile tale școlare.
Cu toate că se spune că timpurile noastre se caracterizează printr-o flexibilitate majoră și că îți poți schimba oricând opțiunile, personal nu prea văd modul în care un medic poate să facă diagnoză auto, sau în care un arhitect poate opera un pacient. Domeniul în care îți alegi cariera este, de regulă, pe viață, ceea ce face selecția să fie cu atât mai dificilă. Orice absolvent se gândește implicit la șansele pe care le are de a găsi un loc de muncă odată cu finalizarea studiilor superioare. Lipsa susținerii materiale din partea părinților, face ca o bună parte dintre absolvenții de liceu să nici nu își mai pună problema continuării studiilor. Băieții trec rapid la săpat de șanțuri în construcții, iar fetele răspund anunțurilor găsite la tot pasul, de genul „Căutăm vânzătoare", „Căutăm fată la bar", limitându-și din start posibilitățile de a-și forma o carieră și de a sprijini cu forțe proaspete economia noastră șchioapă.
Ambiția a rămas și ea undeva în ceață, înghițită de materialul care ne guvernează fiecare zi și de pesimismul care mușcă tot mai mult și din generația tânără. Când ajungi la sfârșitul unui drum și ai posibilitatea de a alege altul care să te ridice la un nivel existențial mai ridicat, este păcat să arunci visele la coș, chiar dacă motivația ar fi realismul. „Nimic nu-i mai de râs ca plânsul / În ochii unui luptător. / O luptă-i viața; deci te luptă / Cu dragoste de ea, cu dor." spun versurile lui George Coșbuc din „Poezia vieții". Lupta nu trebuie abandonată niciodată, mai ales de către absolvenții de liceu. Neprezentarea la examenul de bacalaureat și refuzul de a-și însuși cunoștințe, la care se adaugă refuzul de a urma o formă de învățământ superior, este o „boală" care nu afectează numai viitorul individual, ci și pe cel național.
Nu avem interesul de a lăsa ceața să se aștearnă din ce în ce mai groasă peste viitorul țării și peste carierele celor din ce în ce mai puțini care pășesc pe drumul învățământului superior. Avem puterea și datoria de a îndruma pașii absolvenților de liceu, avem puterea de a-i consilia și de a-i informa, așa încât prin deciziile lor să contribuie la construirea unui frumos drum de viitor pentru ei și pentru țara noastră.
