Anglia = 26.651.000 de oi; Spania = 16.470.000 și România = 11.828.000. După trecerea a 80 de ani de la întocmirea acelui clasament, se cuvine să facem o necesară constatare: în timp ce englezii și francezii și-au ameliorat rasele, inclusiv prin controversata metodă a clonării biologice, profilându-și efectivele pe oaia de lână și de carne, ciobanii români au rămas ceea ce au fost ei întotdeauna. Adică: neîntrecuți producători de telemea, de brânză frământată și de burduf. Dar și vestiți exportatori de miei, iezi și batali în țările din lumea arabă. Însă numai după ce în țară, de sfintele sărbători de Paști, în fiecare primăvară sunt sacrificați cel puțin 2 milioane de miei și iezi de lapte! Desființându-se marile fabrici de țesut covoare persane, între care cele de la Cisnădie și Alba Iulia, precum și cele pentru confecționarea hainelor de blană de la Orăștie și Oradea, atât lâna, cât și pieile au devenit subproduse ale oieritului românesc nerentabile!
