Aşa cum preciza în cuvântul de deschidere al seminarului europarlamentarul Mircea Diaconu, vicepreşedintele Comisiei pentru Culturăşi Educaţie, iniţiatorul şi co-organizatorul seminarului, acesta s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel cultural-patrimonial, în prezenţa doamnei Penelope Denu, secretar executiv al Acordul Parţial Extins pentru Itinerarii Culturale şi director al Institutului European al Rutelor Culturale, co-organizator.
Participanţii la seminar au fost reprezentaţi ai diverselor ONG-uri din zonă, ai autorităţilor locale, ai presei sau pur şi simplu oameni interesaţi de subiectul dezbaterilor din peste 20 de judeţe .
Europarlamentarul Mircea Diaconu, îndeplinind cu brio rolul de moderator al discuţiilor, a punctat faptul că, în România, s-a făcut foarte puţin spre deloc în aceste domenii, mare parte a patrimoniului uriaş fiind nevalorificatăşi, mai ales, neîntreţinută corespunzător.
Prezentări valoroase au avut Christin Prange, director executiv al Rutei europene a patrimoniului arhitectural „Transromanica", Dusan Vrban, responsabil de comunicare al Rutei cimitirelor semnificative - prin Skype - dar şi domnul Octavian Arsene, din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism.
Vorbitorii au arătat diferenţa uriaşă între modul de lucru al IERC şi UNESCO, al cărei singur partener este guvernul ţării respective ceea ce, de multe ori duce la blocaje, pe când acest sistem de conlucrare regional-europeană este mult mai flexibil, orice ONG putând fi partener.
Au fost arătate posibilităţile nelimitate deschise prin acest program care permite racordarea noastră la unul sau mai multe din cele 29 de itinerarii culturale active.
„Europa nu este doar o mare maşinărie economicăşi politică, ci un ansamblul cultural, iar prin cooperarea între ţările membre pe coordonate culturale se vor putea atrage finanţări europene pentru dezvoltarea durabilă a acestora",a spus doamna Penelope Denu.
Mircea Diaconu, dar şi doamna Penelope Denu au insistat pe faptul că, pentru a avea efectele economice scontate prin integrarea într-un itinerariu cultural, este important să se aibă în vedere şi calitatea serviciilor şi produselor oferite potenţialilor turişti. Cert este că, după vizitarea Turnului cu Ceas şi a Expoziţiei de ceramică din Turnul Fierarilor (lucrările expuse acolo impresionând oaspeţii), urcuşul anevoios pe strada Şcolii i-a determinat să renunţe la ultima parte a traseului, deşi Biserica din Deal era unul din obiectivele pe care doamna director ar fi dorit să le viziteze, cu atât mai mult cu cât aflase despre existenţa Altarului Sf. Martin.
Astfel, chiar dacă înalţii oaspeţi şi-au propus să viziteze şi Biserica din Deal, au făcut cale întoarsă, oripilaţi şi de capul grotesc al lui Vlad Dracul, pe post de reclamă a unei pensiuni din zonă. Deşi au avut ocazia să vadă multe locuri istorice din lumea asta, oaspeţii s-au arătat intrigaţi de situaţie, fiind nedumeriţi de lipsa de grijă faţă de un asemenea monument.
Noi, localnicii, chiar fără să avem o altă vină decât, poate, tolerarea proastei administrări, ne-am simţit uşor jenaţi şi am încercat să abatem atenţia de la asemenea lucruri la altele mai onorabile decât neputinţa „meşterilor" zilelor noastre, care, pur şi simplu, în cârdăşie cu edilii sighişoreni, fie dintre cei descăunaţi, fie din prezent, şi-au bătut pur şi simplu joc de o Cetate încă locuită.
