Reducerea TVA de la 24% la 9% la alimente a influenţat şi scăderea preţurilor la produsele de consum, în luna iunie a.c., cu un minus de 1,6%. Este pentru prima dată după 1989 când inflaţia a fost negativă. Însă, ieftinirea nu s-a produs numai ca urmare a scăderii TVA, ci şi din motive sezoniere, nu trebuie să ne fie teamă de deflaţie, aşa cum încearcă să demonstreze unii specialişti în domeniu.
„Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, scăderea indicelui preţurilor de consum a fost de 2,9% faţă de luna anterioară, de 1,2% faţă de decembrie 2014 şi de 1,6% faţă de iunie anul trecut. Inflaţia medie lunară s-a situat la -1% în 2015, în coborâre de la 0,2% anul trecut. Preţurile mărfurilor alimentare sunt, de fapt, singurele care au coborât, cu 8,2% faţă de luna anterioară, cu 5,9% faţă de decembrie şi cu 6,4% faţă de iunie 2014. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,1% faţă de mai, cu 1,6% faţă de decembrie şi cu 0,8% faţă de iunie 2014, în timp ce preţurile serviciilor au crescut cu 0,2% faţă de mai, cu 1,2% faţă de decembrie şi cu 2,5% faţă de iunie anul trecut. Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2014-iunie 2015) faţă de precedentele 12 luni, calculată pe baza ICP (Indicele Preţurilor de Consum) este de 0,7%. Determinată pe baza IAPC (indicele armonizat al preţurilor de consum), creşterea este de 1%.
Dacă reducerea TVA de la 24% la 9% la alimente şi băuturi nealcoolice s-ar fi regăsit integral în preţuri, atunci scăderea acestora ar fi trebuit să fie de aproape 12%, însă nu este aşa. Influenţă în scăderea preţurilor a avut şi apariţia pe piaţă a fructelor şi legumelor româneşti de sezon. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că „ponderea alimentelor şi băuturilor nealcoolice în cadrul indicelui preţurilor de consum este 27,9%, în timp ce veniturile populaţiei se duc pe alimente şi utilităţi în proporţie de 60%. De asemenea, creşterea salariului mediu net a fost de 6,2% în primele cinci luni ale acestui an, prea puţin pentru a influenţa pozitiv consumul.
Cele mai importante reduceri de preţuri după scăderea TVA, s-au înregistrat la cartofi (14,6%), mălai (12%) şi apropiate de acest procent la ouă, lactate, zahăr şi cafea. „În zona mărfurilor nealimentare preţurile se află în stagnare, cu o creştere nesemnificativă de 0,08%", creşteri mari de preţuri s-au înregistrat, începând cu 1 iulie a.c., la gazele naturale cu 8-12% pentru consumatorii casnici. De asemenea, creşterea cursului de schimb leu-dolar şi euro a influenţat majorarea preţurilor mărfurilor importante, blocând teama de a avea deflaţie.
„La noi, consumul creşte cu 6-7% în termeni anuali, la fel şi investiţiile," arată Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, precizând de ce nu trebuie să ne temem de deflaţie. De fapt, cea mai mare problemă a românilor este slaba putere de cumpărare, chiar dacă macroeconomic stăm bine, indicatori care constituie nişte cifre după care se calculează cât de mare poate fi deficitul bugetar al statului.
România mai are mult de recuperat înainte de a ajunge la nivelul de dezvoltare al Uniunii Europene încât să ne îngrijoreze pericolul deflaţiei pentru economie. În 2014, nivelul PIB-ului pe locuitor, în ţara noastră, era de aproape 10.000 de dolari, în timp ce PIB-ul raportat la puterea de cumpărare se ridica la 19.400 de dolari, dublu faţă de nominal, la circa jumătate faţă de media UE, de 36.300 de dolari. Dacă în SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia etc., nu se i-au în seamă achiziţiile de produse mai scumpe, însă, când e vorba de nivelul de trai la noi, românii mai au multe de recuperat în acest sens, inclusiv când e vorba de alimente, deoarece aproximativ 15% din totalul gospodăriilor nu se găseşte o combină frigorifică, o maşină de spălat sau aparate electrocasnice. Deci, nu vom putea recupera diferenţa de nivel de trai decât printr-o economie sănătoasă care să asigure creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, mai ales din mediul rural unde în prea multe sate se trăieşte la limita sărăciei.
