Moto: „Susţinem municipiul Târgu-Mureş pentru a fi capitală culturală europeană!"
Gazdă, pentru al 15-lea an consecutiv, a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga", Târgu-Mureşul îşi reconfirmă vocaţia de spaţiu al interferenţelor, valorilor şi convergenţelor culturale şi civilizatorii, evadând - citându-l pe George Călinescu - din „contingenţele imediate", spre a se oferi, cu deschidere şi generozitate, întregii umanităţi.
De altfel, Premiul special de filosofie „Lucian Blaga" al Academiei Române este propus spre acordare pentru cea mai bună exegeză Blaga, la viitoarea ediţie a manifestării de la Târgu-Mureş. Iniţiativa aparţine vicepreşedintelui Academiei, domnul Alexandru Surdu, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură din România. Ofertă onorantă, desigur, pentru întregul mediu academic dintr-un oraş ale cărui tradiţii în zona filosofiei datează încă din secolul al XVII-lea, iar prima lucrare în domeniu a văzut lumina tiparului în 1833. Acordarea acestei distincţii - în prezenţa preşedintelui Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, va constitui, evident, „o piesă grea" la dosarul de candidatură a Târgu-Mureşului în competiţia pentru titlul de Capitală culturală europeană.
Găzduite de Studioul Regional Radio România Târgu-Mureş şi avându-i ca moderatori pe acad. Alexandru Surdu, dr. Valentin Marica şi lector univ. dr. Eugeniu Nistor (preşedinte - fondator al festivalului), lucrările ediţiei jubiliare din acest an s-au bucurat de prezenţa unui public elevat, avizat şi preocupat să descopere noi sensuri, valenţe, semnificaţii şi simboluri ale filosofiei blagiene, în efortul de re-evaluare şi consolidare a cunoaşterii operei gânditorului din Lancrăm, creator al unui sistem filosofic riguros, cuprinzător şi original, cu viziuni şi predicţii regăsibile în manifestări şi „ritualuri" din lumea contemporană, confruntată cu provocările globalizării.
Au fost prezenţi la eveniment: dr. Mihai Popa - director editorial, Editura Academiei Române, conf. univ. dr. Adrian Lesenciuc - Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă", Braşov, scriitorul Victor Gh. Stan - preşedintele Filialei de literatură pentru copii şi tineret a Uniunii Scriitorilor din România, Bucureşti, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean - preşedintele Senatului Universităţii „Petru Maior" din Târgu-Mureş, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai" al Academiei Române, scriitorul şi publicistul Lazăr Lădariu - redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber", preşedintele ASTREI mureşene, prof. univ. dr. Mircea Buruian, UMF Târgu-Mureş, şeful secţiei de Radiologie şi Imagistică a Spitalului Judeţean Mureş, dr. Mihai Ardelean - Centrul de Sănătate Mintală Târgu-Mureş, Gheorghe Palcu - redactor radio, scriitorul şi publicistul Ioan Ilie Mileşan, scriitori, poeţi, personalităţi din mediul ştiinţific şi cultural.
Luând cuvântul, în calitate de invitat special, prof. univ. dr. Mircea Buruian, apreciind iniţiativa desfăşurării festivalului sub genericul: „Susţinem Târgu-Mureşul pentru a fi capitală europeană", atrăgea atenţia că, în acest nobil demers, este important şi necesar ca intelectualii să devină mai activi, într-o Românie a lucrului bine făcut în care lucrul bine făcut întârzie, totuşi, nepermis de mult.
Început „cu timiditate", Festivalul „Lucian Blaga" de la Târgu-Mureş a reuşit să impună şi să menţină un standard valoric de ţinută, fiind cel puţin comparabil cu manifestări similare organizate, anual, la Sebeş-Alba şi Cluj-Napoca, aprecia, în cuvântul de deschidere, dr. Eugeniu Nistor, iar academicianul Alexandru Surdu, preşedintele Comitetului ştiinţific al festivalului, saluta, la rândul său, „prezenţa lui Blaga la Târgu-Mureş, în acest mod spiritual, în linia cinstirii cuvenite marelui filosof şi literat al culturii române".
De altfel, observa dr. Valentin Marica, toate colocviile culturale naţionale ce au ca temă „lăuntricul" şi spiritualitatea transilvană se raportează, inevitabil, la Blaga, deschizând noi capitole şi unghiuri de abordare a operei sale. Cunoscutul poet, publicist şi realizator de emisiuni culturale radio a făcut publică intenţia de a realiza, sub genericul „Pendul de cer", un album de CD-uri din bogatul material Blaga, arhivat şi păstrat în „lada de zestre" a Studioului Radio România Târgu-Mureş: interviuri, comentarii, recitaluri de poezie, momente de referinţă ale festivalurilor desfăşurate, de-a lungul timpului, la Cluj-Napoca, Lancrăm ori Târgu-Mureş. Iniţiativă salutată cu entuziasm şi susţinută de preşedintele ASTREI mureşene, Lazăr Lădariu, ca un demers necesar şi obligatoriu în promovarea valorilor culturale şi naţionale, în deplin consens cu idealurile asociaţiei pe care o reprezintă.
Sesiunea de comunicări ştiinţifice, având ca temă actualitatea operei blagiene, a fost deschisă de acad. Alexandru Surdu, cu o interesantă şi originală interpretare a ultimului capitol din lucrarea lui Blaga, „Eonul dogmatic" (1930), în care identifică aproape 20 de viziuni ale filosofului român, ce conţin trimiteri, echivalenţe şi corespondenţe în ceea ce numim, azi, New Age: Era Nouă, aşezată sub semnul „Conspiraţiei Vărsătorului" şi caracterizată prin existenţa unor asociaţii şi societăţi cu principii asiatico-occidentale cu un statut quasi-ocult, urmărind scopuri universaliste, globalizatoare şi globalizante, nu întotdeauna benefice; prin renaşterea ştiinţelor magice şi creşterea interesului pentru fenomenele oculte (stafii, extratereştri etc.), pentru psihoterapie, practici yoga, meditaţie transcendentală, zodiac, astrologie, vrăjitorie - un curent spiritual ce foloseşte simboluri precum curcubeul, piramida, roata cu cinci colţuri, într-o epocă postmodernă şi postindustrială, şi care, cu precădere - atrăgea atenţia academicianul Alexandru Surdu - câştigă tot mai mult teren într-o Românie uşor manevrabilă, ce riscă să se transforme din „Grădina Maicii Domnului" în „Ţara lui Antihrist". Este, în acelaşi timp - fapt prevăzut de Blaga înaintea lui Berdiaev - o reîntoarcere la un ev mediu întunecat, populat de vraci şi de ghicitori, cu miraculoase vindecări… digitale.
În contextul temei dezbătute au fost abordate nevoia de „a scoate cultura română din pereţii de calcar ai cochiliei gasteropodice" (Adrian Lesenciuc - Închidere şi deschidere la români. Închiderea ca deschidere ), noţiunea de „progres istoric" în viziunea lui Blaga (Mihai Popa - Permanenţa preistoriei. Devenire şi progres în „Fiinţa istorică" ), necesitatea unei noi lecturi a piesei lui Blaga, „Meşterul Manole" (Valentin Marica identifica, în personajul Mira, „tragedia jertfei şi metafora crucificării lui Iisus"), filosofia lui Blaga în literatura pentru copii şi tineret (Victor Gh. Stan, cu referiri la „Cruciada copiilor", „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" şi „Fântânile"). Viena studenţiei lui Blaga, cu viaţa ei tumultuoasă, dintr-o epocă a valsului, a cafenelelor, a operei şi operetei, dar şi ce a însemnat ea pentru românii transilvăneni în racordarea la coordonatele modernităţii, a fost evocată, sugestiv, de Cornel Sigmirean, cu accent pe influenţa covârşitoare a culturii germane asupra sistemului filosofic blagian.
În cadrul ediţiei a fost lansat noul număr al revistei „Târnava", consacrat personalităţii filosofului Lucian Blaga, la 120 de ani de la naştere, şi a fost lansată ediţia anastatică a volumului său, „Orizont şi stil" (1936), Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2015.
Un recital de poezie, sub genericul Cereasca atingere, a cuprins lucrări ale scriitorilor: Ana Maria Crişan, Ioan Găbudean, Kocsis Francisko, Lazăr Lădariu, Adrian Lesenciuc, Valentin Marica, Constantin Nicuşan, Eugeniu Nistor, Ileana Sandu, Victor Gh. Stan, Maria Dorina Paşca, Doina Pologea, Cornelia Toşa, Vasile Ciia Dătăşan, Valentin Covaciu, Gheorghe Palcu, în lectura autorilor.
La finele manifestării, acad. Alexandru Surdu a decernat diplomele de excelenţă ale celei de-a XV-a ediţii a festivalului domnilor: dr. Mihai Popa, conf. univ. dr. Adrian Lesenciuc, prof. univ. dr. Mircea Buruian, dr. Mihai Ardelean, medic psihiatru, Victor Gh. Stan, scriitor, prof. Ioan Găbudean, precum şi doamnei Rozalia Suciachi Cotoi, traducătoare, în limba română a liricii lui Ady Endre.
Organizatorii ediţiei, Societatea Scriitorilor Mureşeni, Editura Ardealul şi invitaţii au adresat cuvinte de mulţumire autorităţilor şi instituţiilor partenere care au susţinut organizarea, la Târgu-Mureş, a manifestării: Primăria municipiului, Consiliul Judeţean Mureş, Universitatea „Petru Maior" - Facultatea de Ştiinţe şi Litere, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gh. Şincai" al Academiei Române, Studioul de Radio Târgu-Mureş, Uniunea Scriitorilor din România, precum şi senatorului de Mureş, Marius Paşcan, vicepreşedintele Comisiei de Cultură şi Mass-Media a Senatului României.
