Şi în anul acesta, manifestările omagiale închinate monahului de la Rohia „Zilele culturale Nicolae Steinhardt (Monahul Nicolae Delarohia) s-au desfăşurat în preajma zilei de naştere a marelui cărturar. Aflate la a XVII-a ediţie, manifestările ample, organizate sub îndrumarea stareţului mănăstirii „Sfânta Ana", părintele arhimandrit Macarie Motogna, s-au desfăşurat la Mănăstirea Rohia, Mănăstirea Rohiţa şi Catedrala Episcopală „Sfânta Treime" din Baia Mare.
Manifestările au debutat cu Parastasul de pomenire de la mormântul părintelui Nicolae din cimitirul Mănăstirii Rohia. Slujba ţinută de Preasfinţitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul şi arhimandrit Macarie Motogna, stareţul mănăstirii, i-a apropiat pe toţi cei prezenţi, cu pioşenie, de cel care avea să se încreştineze la Jilava, fiind botezat în religia ortodoxă de părintele Mina Dobzeu.
Mănăstirea Rohiţa a găzduit apoi o masă rotundă cu tema „Valori creştine în opera Monahului Nicolae Delarohia", care a reunit oameni de cultură, preoţi şi monahi, dar şi membri ai Fundaţiei „Nicolae Steinhardt". Aici, domnul conf. dr. Florian Roatiş, în calitate de moderator, a vorbit şi despre importanţa manifestărilor din anul acesta.
Părintele Ioan Pintea a ţinut să precizeze că opera întreagă a lui Nicolae Steinhardt dovedeşte prezenţa în literatura română a unui scriitor absolut special, unic în literatură. Apoi s-a referit la o altă latură, mai puţin cunoscută a monahului, la filmele pe care le-a vizionat şi cărora le-a făcut analiza, filme aduse în discursurile sale în orizontul creştin, dar şi la muzica pe care acesta o asculta, indiferent de genul ei, demonstrând că şi aceasta poate primi valenţe creştine. Apoi, Steinhardt a iubit mult şi poezia, iar atunci când era iscodit să vorbească despre modernitatea poeziei, el susţinea ideea de demnitate a poeziei, acea poezie care rezistă timpului, aşa cum se poate observa din dialogurile cu Zaharia Sângeorzan.
Nicolae Băciuţ şi-a început discursul cu binecunoscutele versuri ale poeziei „Unde sunt cei care nu mai sunt?", punându-şi în continuare întrebarea: unde este cel care nu mai este? - monahul de la Rohia, cel care şi-a pus amprenta pe devenirea multora. A evocat Saloanele Culturale „Liviu Rebreanu" de la Bistriţa, acolo unde N. Steinhardt era prezent alături de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Mihai Şora ş.a. A remarcat şi rolul bistriţenilor în promovarea operei lui N. Steinhardt, având în vedere că mulţi dintre aceştia şi-au înscris pe agenda lor permanentă menţinerea acesteia în actualitate.
Totodată, el a apreciat că întâlnirea cu Steinhardt i-a marcat şi lui destinul, dar şi altor tineri scriitori. Dorinţa scriitorului N. Băciuţ este ca să existe o Universitate de vară la Rohia. Astfel, mănăstirea ar deveni un punct de mare interes şi de mare atracţie, fiindcă Nicolae Steinhardt rămâne mereu viu prin opera sa. În acelaşi timp, Mănăstirea de la Rohia şi-a crescut prestigiul prin faptul că părintele N. Steinhardt a ales acest loc pentru a se regăsi în credinţa ortodoxă.
Interesantă ni s-a părut şi abordarea operei lui N. Steinhardt din perspectiva tinerilor prezenţi, care au pus în relaţie creştinismul cu simţul realităţii la Steinhardt , ori ideea - cunoaşterea, împreună cu credinţa duc la mărturisire.
La Baia Mare, la Catedrală, în sala „Sfinţii martiri brâncoveni", a avut loc lansarea cărţii „Convorbiri cu Nicolae Băciuţ şi Zaharia Sângeorzan". Părintele arhim. Macarie şi-a exprimat bucuria de a păstra încă din anul 2008 acest nucleu de oameni de cultură şi iubitori de N. Steinhardt prezenţi la lansare. Preasfinţitul Părinte Episcop Justin, preşedintele fundaţiei „N. Steinhardt", şi-a exprimat mulţumirea că parteneriatul între Mănăstirea Rohia şi editura Polirom a ajuns la editarea celui de al XVII-lea volum şi că există o şcoală de pictură la Rohia şi una la Rohiţa. Apoi directorul editurii, Adrian Şerban, a considerat că meritul pentru publicarea integralei N. Steinhardt îi revine Mănăstirii Rohia, iar cartea lansată în această zi completează în mod fericit opera monahului. Conf. Dr. F. Roatiş a dezvăluit câteva din „tainele" apariţiei volumului.
Nicolae Băciuţ a menţionat că în dialogurile sale purtate cu monahul nu a avut îndrăzneli, ca Zaharia Sângeorzan, ci doar curiozităţi, amintindu-şi cu mare drag de cel care era foarte apropiat de tineri, apreciind totodată că „ceea ce a făcut editura Polirom, prin „Integrala Steinhardt" e pilduitor pentru abordarea posteritărţii literare.
Un cumul de împrejurări, consideră N. Băciuţ, a făcut posibilă o ediţie exemplară, tipărită în condiţii grafice de excepţie. În spatele acestei realizări se află şi preacuviosul arhimandrit Macarie, cel care a trudit la realizarea acestui proiect, dar şi Florian Roatiş, care s-a aplecat cu rigoare şi profesionalism, astfel ca volumul de „Convorbiri cu Zaharia Sângeorzan şi Nicolae Băciuţ" să se integreze firesc în opera Monahului Delarohia.
George Vulturescu, vicepreşedintele Fundaţiei N. Steinhardt, a rostit frumoase cuvinte de apreciere, după care dl Ardeleanu, referindu-se la cartea lansată, consideră că Nicolae Steinhardt nu se impune ca model totalitar, ci încearcă să îşi ajute discipolii să devină ei înşişi. În legătură cu relaţia cărţii cu celelalte volume din seria de opere, se poate spune că în ultimul volum e vorba de un alt Steinhardt , la nivel stilistic, diferit de celelalte volume.
Părintele prof. Ştefan Iloaie constată că, în această carte, Steinhardt e mai liber decât în „Jurnalul fericirii" şi s-a referit la câteva tipuri de creştinism întâlnite în opera acestuia, între felul de a trăi înainte de botez şi după acesta. „Părintele Nicolae ne lasă o moştenire mare în teritoriul creştinismului. El rămâne viu, va continua să rămână viu pentru sufletele tinere care vor rămâne mereu neostoite"- şi-a încheiat părintele expozeul său.
Toţi cei prezenţi au participat apoi la vernisajul expoziţiei de icoane din sala „Sf. Iosif Mărturisitorul" a Catedralei. Lucrările expuse au fost realizate în cele două tabere de pictură de la Rohia de grupul „Sfântul Ioan Damaschin", coordonate de pictorul Sorin Albu, asistent la Universitatea de Arte şi Design din Cluj-Napoca, şi de cea de la Rohiţa, cu pictori din Transilvania, îndrumaţi de pictorul Sergiu Andruşcă.
Cu o agapă s-a finalizat şi ediţia din acest an, fiecare dintre noi meditând profund asupra celor auzite despre N. Steinhardt, trăind bucuria sinceră că liniştea şi pacea locului în care îşi poartă veşnicia călugărul cărturar Nicolae, monahul, s-a aşternut şi în sufletele noastre.
