Cultura integrităţii la români şi falimentul capitalului social - încrederea (I)

Distribuie pe:

83,66% dintre angajaţii români cu studii superioare şi vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani împărtăşesc idei şi convingeri ce favorizează necinstea, manipularea adevărului şi realizarea de compromisuri, arată studiul Result Development, realizat în perioada 2010-2014, pe 1616 participanţi din toatăţara.

Această realitate socio-culturală ne afectează pe toţi, întrucât exprimă gramatica vieţii noastre sociale, aşa cum o numea Emile Durkheim. Constatăm că avem de-a face cu o viaţă socială care se bazează pe alte valori decât cinstea, corectitudinea, adevărul şi se traduce în plan concret, personal şi profesional, prin aceea că 8 sau 9 persoane pe care le întâlnim nu sunt demne de încredere, nu împărtăşesc în mod consecvent şi coerent valorile şi principiile legate de integritate şi onestitate. Iar dacă ar fi să privim partea plină a paharului, putem spune că doar unul sau maximum doi din 10 români se comportăşi acţionează consecvent, în conformitate cu principiile legate de cinste, corectitudine, adevăr. Ne întrebăm retoric, câtă încredere şi ce fel de solidaritate ar putea să existe în această realitate socială. Pentru că, într-o astfel de realitate socială, nu este exagerat să vorbim despre falimentul capitalului social.

Principalele argumente ce susţin şi descriu această realitate socio-culturală românească, mai degrabă cinică decât una morală, derivă dintr-un set de convingeri relativ împărtăşite de majoritatea participanţilor la cercetare, afirmaţii cu care aceştia sunt de acord în diferite grade.

1. Pentru a avea succes în relaţiile cu ceilalţi, trebuie să le spui ceea ce vor să audă- 86,68% (ceea ce înseamnă că doar 13,32% dintre participanţi sunt, în acest caz, complet în dezacord cu afirmaţia, aşadar cu principiul moral);

2. O persoană cinstită are multe de pierdut în ziua de azi - 86,99%;

3. Dacă cineva se comportă nedrept faţă de tine, trebuie să-i răspunzi cu aceeaşi monedă- 65,79%;

4. Nu poţi să fii corect cu toată lumea - 84,05%;

5. Când vrei să determini pe cineva să acţioneze într-un anumit fel, este nevoie să-i dai motive mai puternice decât sunt ele în realitate - 92,45%;

6. Cred că nu aş realiza nimic dacă, înainte de a începe o activitate, m-aş gândi la toate aspectele pe care le implică aceasta - 77,62%;

7. Vei avea multe de pierdut dacă eşti cu totul încrezător în ceilalţi - 96,13%;

8. În ziua de azi, nu poţi să fii imparţial - 84,19%;

9. Sunt dispus să fac mici compromisuri pentru a obţine rezultatele dorite - 90,69%;

10. Una e să furi un ou şi alta e să furi un bou - 58,37%;

11. Hoţul neprins e negustor cinstit - 59,96%;

12. Uneori este necesar să faci şi unele lucruri de care poate că nu vei fi mândru mai târziu - 81,40%;

13. În orice companie existăşi unele reguli ciudate - 97,01%;

14. Normele şi regulile nu au o strânsă legătură cu viaţa practică de zi cu zi - 82,07%;

15. Regulile sunt respectate de oameni prin constrângere - 88,93%;

16. Oricât s-ar strădui cineva, tot n-ar putea respecta toate regulile care există în societatea noastră- 93,28%;

17. Sunt anumite situaţii în care este mai bine să nu spui tot adevărul - 91,81%;

18. Scopul scuză mijloacele - 73,97%;

19. Admir persoanele care câştigă în orice situaţie - 87,05%;

20. Pentru a ajunge unde vrei trebuie să te foloseşti de scurtăturile pe care ţi le oferă viaţa de zi cu zi - 94,83%.

O cultură favorabilă compromisului şi necinstei?

Aceste rezultate ne indicăun model socio-cultural relativ bine conturat, în care cei mai mulţi indivizi, aproximativ 8 din 10, sunt în doze semnificative:

1. Duplicitari şi cu tendinţe manipulative, puternic centraţi pe interesele personale şi pe câştigul din orice situaţie;

2. Construiesc scheme mentale prin care se mint pe sine cu privire la propria onestitate şi integritate (de exemplu, frauda mea este mai mică decât a celorlalţi, este mai rezonabilă în comparaţie cu ceea ce se întâmplă la nivel general);

3. Nu respectă regulile pentru că sunt nepotrivite sau ciudate şi pentru că nimeni nu le respectă;

4. Valorizează persoanele care câştigă în orice situaţie, chiar dacă acest câştig presupune să calci pe cadavre, să faci compromisuri;

5. Valorizează neîncrederea, plecând de la propria victimizare - suntem victime sigure ale societăţii şi ale celorlalţi dacă avem încredere şi suntem oneşti. Se impune aşadar să luăm măsuri, să apelăm la acte de necinste, la trădare etc.

(va urma)

Lasă un comentariu