A văzut lumina tiparului, de curând, ASTRA CLUJEANĂ (Anul XI, Nr. 1-2/ 2015), publicaţie editată de Despărţământul de Cluj al Astrei, revistă de cultură, consecventă idealurilor istorice ale Asociaţiunii. Se cuvine să subliniem că, prin programul, statutele şi totalitatea dezideratelor şi realizărilor sale remarcabile, prin emulaţia, înflăcărarea şi spiritul de solidaritate şi de acţiune, pe care le-a generat, prin ecoul pe care l-a avut în rândul întregii populaţii româneşti din Transilvania, ASTRA a asigurat elementul de sinteză a tuturor năzuinţelor generaţiilor anterioare şi elementul de progres naţional şi social pentru generaţiile următoare.
Pe lângă diversitatea tematică, cu totul deosebită, şi valoarea recunoscută a autorilor de articole de întâmpinare, cronici, exegeze, comentarii, la rubrica „Evenimente, aniversări, rememorări", care deschide acest număr al revistei, reţin atenţia două ample şi documentate texte ale redactorului-şef Mircea Popa: primul, intitulat „Un eveniment cultural major: revista «Familia» la 150 de ani", este consacrat prestigioasei reviste orădene şi fondatorului ei, Iosif Vulcan. În cel de-al doilea, Mircea Popa dedică un spaţiu consistent temei „60 de ani de la moarte. George Enescu şi Clujul". Este, iarăşi, o documentată incursiune în viaţa şi devenirea artistică a lui George Enescu, cu explorarea legăturilor marelui artist cu Transilvania şi cu Clujul, acestea datând încă din adolescenţa şi prima lui tinereţe. Sunt evocate prezenţele lui Enescu la Arad, scrisoarea poetului Emil Isac către Enescu (publicată în „Gazeta Transilvaniei" din 1916), primele concertele ale lui Enescu, din 2 şi 3 iunie 1921, de la Cluj şi ecourile în presă ale acestora. El a revenit la Cluj în anii 1923, 1927, 1931, 1936, 1937 şi 1938'', mai precizează Mircea Popa. Tot la această rubrică, filosoful Eugen S. Cucerzan scrie despre „Lucian Blaga şi ultimii săi ani la Cluj", cu accent pe prezentarea împrejurărilor care au favorizat îndepărtarea lui Blaga din Universitate. Citim, în continuare, sub genericul „Istorie şi continuitate", texte remarcabile semnate de: Ion Taloş, Vasile Lechinţan, Vasile Şt. Tutula, Maria Vaida, Gelu Neamţu.
În cea de a treia secţiune a revistei - „Actualitatea în dezbateri" -, dr. Ioan Lăcătuşu semnalează „Probleme actuale ale românilor din judeţele Covasna şi Harghita", pentru ca, tot aici, Vasile Lechinţan să facă comentarii pe marginea recent-apărutei lucrări intitulate „O filosofie antiopresivă" de Teodor Amenofis Vidam.
„Instituţii şi personalităţi" este rubrica pe care o susţin semnături de mare probitate, care tratează teme ce pot interesa categorii largi de cititori: Leon Sorin Muntean, Emil Luca, Vasile Lechinţan, Constantin Zărnescu, Mircea Popa, Negoiţă Lăptoiu, Marius Sala, Diana Silaghi.
Semnalăm, de asemenea, rubrica „In memoriam", care reproduce cuvântarea lui Simion Retegan la înmormântarea acad. Camil Mureşanu şi omagiul pe care Mircea Popa i-l aduce cărturarului Ovidiu Drimba. Pentru cunoscătorii, mai mult sau mai puţin, ai regulilor gramaticale, Viorel Hodiş oferă explicaţii pertinente, În secţiunea a VII-a „Cronici, recenzii, semnalări" semnază Vasile Şt. Tutula, Constantin Zărnescu, Mircea Popa, Adrian Ţion, Mircea Popa, S. Retegan, Vasile Lechinţan.
Texte strălucite, colaboratori străluciţi!
