IA ROMÂNEASCĂ

Distribuie pe:

Motto: „Omul, fiinţă grăitoare, trăieşte, se exprimă prin vorbe şi fapte, iar prin ele se auto-defineşte." (Corneliu Şerban Popa)

Să pornim cu definirea cuvântului ie (plural ii), care înseamnă bluză ţărănească, un fel de cămaşă din pânză de in, cu pieptul brodat în şiruri colorate. Ia românească are menirea ei firească de a înveşmânta şi de a da un plus de semeţie trupului.

Îmi amintesc ca prin vis de bunicul meu, din partea tatălui, cum l-am zărit de câteva ori ducându-se la culcare într-o cămaşă lungă, albă, care avea cusut pe piept, în dreptul deschizăturii gâtului şi în jurul gâtului, precum şi la poale, un desen al iilor româneşti. Bunicul îmi rămăsese în minte ca un sfânt, întrucât l-am surprins odată stând în genunchi în faţa icoanei şi rugându-se... Alteori mă lua în poala lui şi-mi mai recita câte un vers, pe care eu atunci nu înţelegeam de cine era scris, ca mai târziu să-mi spună că era al Reginei Maria: „Mai ia-mă-n poală, mamă dragă/ că-i noapte-acum de tot/ şi-aşa-i de lung şi larg iatacul,/ mi-e somn de nu mai pot./ Să-mi cânţi şi cântecul de-aseară,/ să-mi spui şi basme-apoi,/ înfiorându-ne-apoi, mamă, de teamă, amândoi…". Aşa mi-o recita bunicul!

Criticul literat, poetul, filosoful Tudor Vianu (1898-1964) spunea că „Adevărata cultură constă

în transformarea ideilor în sentimente". Şi, oare, ideile femeilor românce de a se înveşmânta cu aceste odăjdii, a înveşmânta şi bărbaţii lor cu minunate geometrii realizate cu ajutorul acului, al firului de aţă şi al mâinilor iscusite, nu au fost făcute din sentimentul dragostei de frumos pentru om? Originali ca întotdeauna, românii au creat aceste ii pentru plăcerea ochilor şi pentru a adăuga un plus frumuseţii trupului. „Nu există cultură, oricât de primitivă, fără conştiinţa binelui, a frumosului, şi a adevărului", scria filosoful Mircea Florian (1888-1960), în cartea sa „Curs de filozofie generală", astfel valoarea fiind definită în relaţie cu conştiinţa omului.

Cultura este înainte de toate o anumită stare şi grad de dezvoltare a inteligenţei omului, şi, pentru a dăinui, poetul nostru, Mihai Eminescu (1850-1889), spunea: „Fără îndoială, există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pământul, în modul de a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent".

Istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) şi-a sintetizat gândirea cu privire la creaţia românească medievală: „E vorba de un lucru spontan. Aş spune chiar: un produs de artă populară, un capitol de folclor, ca munca ţesăturilor, care a dat aceste frumoase cămeşi şi şorţuri româneşti, aceste sculpturi în lemn care se zăresc pe ciomegele păstorilor, ca şi, de asemenea, o întreagă literatură, aceste legende alcătuind o altă religie, pe lângă religia oficială". („Les origines et l'originalité du droit populaire roumain", p. 119).

O fiinţă îndrăgostită de ia tradiţională mărturisea că ea este cea cusută de mână, şi putem vedea acest lucru dacă întoarcem ia pe dos, acolo unde se poate vedea de unde a pornit firul broderiei, în timp ce o cusătură uniformă ne arată că ea a fost cusută la maşină. Cred că, până la urmă, nu acest lucru este atât de important, cât ideea desenului, a geometriei specifice artei româneşti.

Aflăm din ziarul „Mioriţa", din oraşul Sacramento, California, nr. 102/ august 2015, dintr-un articol inserat sub o splendidă imagine a româncelor îmbrăcate în diverse ii româneşti, articol intitulat „ZIUA UNIVERSALĂ A IEI LA WASHINGTON: PRILEJ DE AFIRMARE ŞI RECUNOAŞTERE OFICIALĂ A ROMÂNILOR - AMERICANI", semnat de Bogdan Banu, aflăm, deci, că, în data de 21 iunie a.c., românii din Washington, DC, în faţa Casei Albe, au marcat, alături de românii de pe întreg mapamondul, Ziua Universală a Iei. Peste 100 de români, americani prieteni ai României şi oficiali de la Ambasada Română, au fost prezenţi, în costume populare, în parcul din faţa reşedinţei preşedintelui Obama. Au fost etalate frumoasele costume populare româneşti şi tradiţionalele ii. Evenimentul a fost urmat de recunoaşterea oficială, de către Primăria Washington, a zilei de 24 iunie, ca „Zi Universală a Iei în Capitala Americană".

În textul Declaraţiei se mai notează că ia a devenit un simbol internaţional al culturii române, o sursă de inspiraţe pentru marii designeri internaţionali de modă, şi, în acelaşi timp, ea reprezintă o „oportunitate unică de revitalizare şi păstrare a muncii artiştilor populari români, care continuă, prin creaţiile lor, tradiţiile milenare". Întâlnirea din acest an (a treia din şirul evenimentelor similare), a fost organizată de către Bogdan Banu, preşedintele ASTROM, încurajat de comunitatea „La Blouse Roumaine".

Iată că zilei de 24 Iunie, zi în care, în mitologia românească, sărbătorim Sânzienele, când se deschid cerurile, şi făpturi mitice, ireale, fantastice, albe, frumoase, binefăcătoare omului, dansează hore prin grădini, în timpul zilei şi al nopţii, i s-a adăugat un nou eveniment, „menit să promoveze şi să păstreze ia - acest simbol al culturii şi spiritualităţii româneşti".

 

Lasă un comentariu