Sociologii consideră societatea civilă formată din cetăţeni, asociaţi sub diferite forme, care au aceleaşi interese şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturi şi interese. Prietenul meu Ioan R. mi-a relatat o întâmplare legată de implicarea societăţii civile în renaşterea satului românesc în perioada „copilăriei" democraţiei postrevoluţionare. Cică s-au dus un grup de activişti politici în satele de pe câmpie ale judeţului Mureş, să-i mobilizeze pe români la vot. S-au oprit într-o comună puternică şi au intrat la bufet, acolo unde erau adunaţi mai mulţi bărbaţi. Le-au spus oamenilor că musai să meargă la vot, pentru o schimbare a societăţii. La un moment dat, unul dintre politicieni le-a spus cetăţenilor că se va preocupa pentru asigurarea unor locuri de muncă, pentru toţi cei apţi de muncă. La care, un cetăţean care şi-a băut porţia de bere şi „albitură" ieftină, s-a ridicat de la masă şi le-a spus partenerilor: „Hai, mă, să mergem acasă, că ăştia ne pun la muncă…". Rând pe rând „societatea civilă" a părăsit localul, prea puţin interesată de propunerile politicienilor. Din păcate, episodul este doar o secvenţă despre implicarea cetăţenilor în problemele obştii. Alienarea a devenit un fenomen obişnuit în societatea românească din mediul rural, nu numai din cel urban. Dacă la oraş, în multe cazuri, vecinul de la etajul unu nu-l cunoaşte pe cel de la etajul şase, tot mai frecvent şi în sat, oamenii nu se mai cunosc, nu se mai caută, a dispărut întrajutorarea, rar mai auzi de clacă, de obiceiuri strămoşeşti legate de lucrarea împreună a pământului, mai ales la recoltatul furajelor. Fenomenul înstrăinării în relaţiile dintre oameni în mediu rural devine tot mai puternic, mai ales în condiţiile când a dispărut apostolatul din lumea satului.
Lipsa de implicare a societăţii civile o întâlnim mai ales în sectorul agricol. De pildă, s-a uitat prea uşor că pe lângă mecanizare, chimizare, soiuri noi, tratamente fitosanitare, tehnologii moderne , succesul dintr-o agricultură performantă ţine şi de lucrările de îmbunătăţiri funciare, cartarea agrochimică, irigaţii, desecări. Ne lamentăm de cataclismele provocate de schimbările climaterice, dar neglijăm un aspect prea puţin perceptibil de societatea civilă, de distrugerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi a sistemelor de irigaţii. Dacă mergi într-o gospodărie de pe Târnava Mică, aproape în fiecare curte găseşti dale de beton sustrase din lucrările de combatere a eroziunii. Absolut nimeni nu s-a opus acestor distrugeri criminale. Prin anii '92-'93, am întâlnit, în comuna Zagăr, un ţigan care vindea dale de beton, cărămizi, ţevi furate din fosta păşune a IAS, cu acordul unui şef local.
Parteneriatul dintre societatea civilă şi autorităţile locale trebuie să fie proiectat în funcţie de realităţile locale, să nu fie dominat de un singur grup de interese, mai ales de cele politice. Renaşterea satului românesc va deveni reală abia atunci când grupuri de acţiune, formate din autorităţi şi instituţii locale, structuri asociative, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ONG-uri se vor aşeza la discuţii, astfel ca împreună să stabilescă strategiile de dezvoltare. Realitatea din câteva comune ale judeţului Mureş confirmă că acolo unde acest parteneriat funcţionează rezultatele sunt de excepţie. Amintesc, aici, doar comuna Râciu, un etalon al modernizării ruralului, comuna Suplac, comuna Deda, unde s-au realizat adevărate minuni. Participarea activă a locuitorilor satului la procesul de relansare economică prin înfiinţarea de cooperative, asociaţii profesionale favorizează accesarea fondurilor europene. Amintesc aici şi despre Simpozionul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, Filiala Mureş, cu tema „Prezent şi viitor în apicultura mureşeană", şi, recent, Congresul Internaţional al Rasei Bălţată tip Siemmenthal, eveniment de prestigiu pentru judeţul Mureş, care vine să confirme valorarea sectorului zootehnic din judeţ, dovadă că în perioada 7-8 august a.c. au participat la dezbateri reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Consiliului Judeţean, Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională de Zootehnie, Academia de Ştiinţe Agricole, Regia Naţională a Pădurilor, Prefectura Judeţului Mureş şi numeroşi crescători de taurine din rasa Bălţată. O dovadă mai concludentă de parteneriat între societatea civilă şi autorităţi, nici că se putea.
