Noul Cod Fiscal şi taxarea profesiilor liberale!

Distribuie pe:

Noul Cod Fiscal, votat de Parlament, nu a fost promulgat de preşedinte care l-a retrimis legislativului spre analiză pe motiv că Guvernul, mai exact Ministerul Finanţelor, nu a precizat clar sursele din care va asigura cele 17 miliarde de lei, sumă pierdută din veniturile la buget ca urmare a reducerii TVA cu 5%, a accizelor cu 16-18%, a impozitului pe dividende la 5% şi a altor taxe printre care „cea pe stâlp", cum este ea cunoscută.

Ce va hotărî Parlamentul convocat în sesiune extraordinară, la 24-26 august, e prematur să se speculeze acum. Însă, din informaţiile lansate public de parlamentari PSD şi ai coaliţiei de guvernare susţin că nu se va modifica nimic, Codul Fiscal va fi returnat preşedintelui exact în forma cum a fost el votat de Parlament. Ce va face preşedintele în această situaţie, rămâne să aflăm la începutul lunii septembrie, mai ales că Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte PNL, susţine public că liberalii nu vor respinge prevederile de relaxare fiscală, aşteptate de mult de mediul de afaceri, de populaţie, pe motiv că Guvernul Ponta nu a previzionat sursele de unde va umple gaura în buget de 17 miliarde de lei.

„Noua legislaţie fiscală conţine o serie de prevederi care vor afecta micile afaceri ale persoanelor fizice. Principalele noutăţi vizează contribuţiile de asigurări, care se vor aplica asupra tuturor veniturilor, şi schimbarea sistemului de calcul al taxelor pe clădiri va fi în funcţie de destinaţie, rezidenţială sau nerezidenţială, în loc de statutul proprietarului, persoană fizică sau juridică.

Propunerea Guvernului de a taxa veniturile microîntreprinderilor cu 1% pentru cele cu peste doi salariaţi, cu 3% pentru cele cu un salariat şi cu 3% plus 1.530 de lei pentru cele fără salariaţi a fost eliminată de Parlament, însă a introdus o excepţie. Astfel, microîntreprinderile nou-înfiinţate vor plăti, pentru doi ani de la înregistrare, 1% dacă au cel puţin un salariat, iar acţionarii/asociaţi nu au deţinut titluri de participare la alte persoane juridice. Salariatul este persoana angajată cu normă întreagă, cu contract individual de muncă. Condiţia privind salariatul se consideră îndeplinită şi dacă microîntreprinderea are persoane angajate cu contract individual de muncă de tip parţial, iar fracţiunile de normă prevăzute în acesta, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi sau are încheiate contracte de administrare sau mandate renumerate cel puţin la nivelul salariului minim."

Cei cu PFA vor plăti obligatoriu contribuţii de asigurări pentru toate veniturile, mai exact toate persoanele care desfăşoară activităţi independente sau au drepturi de autor, chiar dacă obţin şi salarii. „Baza de calcul pentru contribuţii, atât de sănătate, cât şi de pensii va fi plafonată la nivelul a cinci salarii medii pe economie lunare. Impozitul pentru dividende va fi redus de la 16% la 5%, dar contribuţia de sănătate de 5,5% devine obligatorie şi pentru aceste venituri.

În ceea ce priveşte impozitarea veniturilor din chirii, noul Cod Fiscal majorează cota de cheltuieli forfetare care pot fi deduse la calcularea impozitului, de la 25% la 40%. Însă, baza de calcul la care se va aplica contribuţia la sănătate va fi de cinci câştiguri salariale medii brute lunare, în loc de anuale. În aceste condiţii, majorarea cotei forfetare este însoţită de o bază de calcul mai mare."

În privinţa impozitului pe clădiri „Noul Cod Fiscal introduce un nou sistem de calcul al taxelor locale pe clădiri, în funcţie de destinaţie - rezidenţiale, nerezidenţiale sau mixte - în locul actualului sistem care stabileşte cotele de impozit în funcţie de proprietar: persoană juridică sau fizică. Astfel cotele de impozit pentru clădiri rezidenţiale vor fi între 0,08% şi 0,2%, faţă de cota actuală de 0,1%, iar pentru cele nerezidenţiale între 0,2% şi 1,3% .

Baza de impozitare a clădirilor nerezidenţiale va fi valoarea de piaţă aşa cum reiese dintr-un raport de evaluare. Persoanele fizice vor fi obligate să facă evaluarea clădirilor nerezidenţiale odată la cinci ani, în caz contrar cota de impozitare fiind de 2%. În aceste condiţii, persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale vor plăti aceleaşi impozite locale ca firmele, însemnând cel puţin dublarea sau creşterea de câteva ori a impozitelor, în funcţie de deciziile consiliilor locale, care vor alege cota de impozitare."

În aceste condiţii, mai ales dacă de la bugetul naţional se vor aloca tot mai puţini bani pentru administraţiile locale cum intenţionează să facă Guvernul, cu siguranţă consiliile locale vor creşte de câteva ori taxele şi impozitele pe clădiri şi terenuri intravilane. Însă, pozitiv e faptul că se va renunţa la creşterea progresivă a taxei locale pentru persoanele fizice care au mai multe proprietăţi. În prezent, impozitul este majorat cu 65% pentru a doua clădire, 150% pentru a treia, 300% pentru a patra şi următoarele. De asemenea, se va elimina taxa pe construcţii speciale, majorarea deducerii personale de bază pentru salariaţii cu venituri de până la 1.500 de lei, taxarea inversă în scop de TVA pentru livrarea de clădiri, părţi din clădiri, terenuri de orice fel.

Cum va arăta noul Cod Fiscal după redezbaterea lui de senatori şi deputaţi, în 24-26 august, ca urmare a retrimiterii lui la Parlament, e greu de prevăzut, mai ales că partidele reprezentate în Parlament urmează să se întrunească, în 17 august, pentru a hotărî dacă vor opera modificări, faţă de varianta votată şi trimisă la promulgare la Cotroceni, sau nu.

 

Lasă un comentariu