VICEPREŞEDINTELE PARTIDULUI EXTREMIST MAGHIAR „JOBBIK" REORGANIZEAZĂ ADMINISTRATIV ROMÂNIA

Distribuie pe:

După ce, la sfârşitul lunii iulie 2015, la Universitatea de Vară de la Băile-Tuşnad, preşedintele Ungariei, Viktor Orbán, insinua faptul că Transilvania e pământ unguresc, iată că afirmaţii care pun la îndoială unitatea statală a României au fost formulate şi la începutul acestei luni, tot în judeţul Harghita.

Astfel, între „oaspeţii de seamă" ai celei de-a XI-a ediţii a Taberei de Vară de la Bozont, comună lângă municipiul Gheorgheni, organizată de EMI (Erdély Magyar Ifjak - Tineretul Maghiar din Transilvania) şi la care au luat parte, între 7 şi 11 august, reprezentanţi ai principalelor partide politice maghiare din Ungaria şi din România, s-a aflat şi preşedintele partidului „Jobbik", de extrema dreaptă, din Ungaria, renumit datorită declaraţiilor sale iredentiste şi xenofobe, Vona Gábor, dar şi „umbra" acestuia, vicepreşedintele aceluiaşi partid, deputatul maghiar Szávay István, care revine, iată, pe plaiurile oltene (e drept, cele de la izvoarele râului cântat cu atâta patos de poetul Octavian Goga), după ce a ispăşit o interdicţie de un an de a pătrunde pe teritoriul României, în urma declarării sale drept persona non grata, în luna martie 2014, datorită afirmaţiilor şi propagandei cu cararacter şovin-fascist. Şi n-au venit chiar singurei, ci însoţiţi de vreo sută de membri ai partidului „Jobbik", despre care cam ştiu târgumureşenii ce hram poartă, de la ultimele lor „vizite" pe aici, tot pe la 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Finanţată de partidele politice maghiare, de diverse fundaţii, de Consiliul Local Joseni, costând aproximativ două miliarde de lei, această manifestare urmăreşte să îmbine plăcutul, distracţia, cu „utilul", adică cu îndoctrinarea celor peste 1.000 de tineri din România, Ucraina, Slovacia şi Serbia, în spiritul autonomiei sau chiar al separatismului etnic şi teritorial în întreg „Bazinul Carpatic" (şi nu numai), prin discursuri, prelegeri, mese rotunde, prin organizarea Zilei Autonomiei etc.

La deschiderea taberei, în data de 7 august a.c., au cuvântat, bineînţeles, şi dumnealor. Ştiindu-se cu atâtea bube în cap, Vona Gábor a făcut o mutare strategică: a anunţat că „va coborî ştacheta" (declaraţiilor), întrucât „Jobbik" ar fi catalogat în România drept extremist şi ar fi asociat cu organizaţia „Noua Dreaptă"! Afirmaţie tendenţioasă, întrucât apărarea şi promovarea valorilor naţionale, cu respectul altor etnii şi rase, aşa cum procedează „Noua Dreaptă", nu au nimic în comun cu tendinţele rasiste ale partidului din Ungaria, condamnate şi pe plan internaţional. Aşadar, dumnealui s-a limitat la aspecte ale politicii interne ale Ungariei, la chestiunea imigranţilor din lumea arabă, la situaţia din Grecia etc.

În schimb, „vioara întâi" a devenit domnul Szávay István, care s-a arătat dator a-şi da cu părerea despre reorganizarea administrativă a României. Iată, textual, ce a afirmat deputatul maghiar, probabil în aplauzele entuziaste ale tinerilor şi - mai ales - ale celor din vajnica falangă a partidului „Jobbik": „Sunt sigur că poate peste 5, 10, 15 ani România se va uni cu Moldova, toate semnele şi procesele indică acest lucru. Mulţi spun că este un pericol pentru populaţia maghiară de aici [din Transilvania, n.n.], deoarece s-ar diminua numeric reprezentarea în Parlamentul de la Bucureşti, dar asta este o altă temă. Noi credem că ascunde o posibilitate, pentru care diplomaţia maghiară şi politica naţională trebuie să fie pregătită. Această mare unire trebuie să ducă la o federalizare de un anumit nivel a României, nu cred că România se va uni cu Moldova, astfel încât structura statului să nu fie afectată. Iar aceasta poate fi o oportunitate, care nu înseamnă că va fi o autonomie sau o autodeterminare, dar va fi mai uşor ca maghiarii să fie mai bine reprezentaţi, cel puţin la nivel regional."

Se impun câteva observaţii pe marginea acestui fragment din discurs, chiar dacă îl cunoaştem doar în traducere:

1. În gramatică există patru categorii de modalizatori, care nu sunt compatibili în acelaşi enunţ pentru că formularea devine ilogică: în cazul nostru „sunt sigur că poate peste...",: primul termen exprimă siguranţa vorbitorului asupra acţiunii, al doilea - ideea de posibilitate a acesteia;

2. Deoarece componenta mai mică se integrează în cea majoră, nu se spune „România se va uni cu Moldova", ci „Moldova se va uni cu România"; iar pentru a fi cu totul exact, domnul Szávay István ar fi trebuit să vorbească de Republica Moldova!

3. Reprezentarea sau chiar intrarea politicienilor maghiari în Parlament este dată de pragul electoral, care poate fi modificat. Mai importantă e prezenţa la vot: cu o bună participare a electoratului românesc la ultimul scrutin, ar fi fost „lăsaţi la vatră", pentru patru ani, cei din UDMR; aşa că nu se poate anticipa cum ar influenţa structura Parlamentului o posibilă şi dezirabilă unire a Republicii Moldova cu România;

4. Domnul deputat confundă în mod intenţionat UNIREA cu FEDERALIZAREA. Sunt două noţiuni complet diferite: federalizarea presupune structuri paralele, instituţii autonome, nişte mici state coordonate de un centru. Unirea Principatelor, în viziunea puterilor europene ale timpului, era - în fapt - o federalizare, de vreme ce Moldova şi Muntenia trebuiau să aibă armată, justiţie etc. separate. În 1918, în mod firesc şi în scurt timp, s-a ajuns la o integrare reală şi totală a provinciilor în cadrul României Mari. La fel, în cazul Germaniei, după 1989, a fost vorba de unire, nu de federalizare şi cred că nimeni de la noi nu-şi imaginează integrarea teritoriului de dincolo de Prut ca o federalizare;

5. Ei, iar dacă federalizarea s-ar face la Prut, statul român (impulsionat şi de diplomaţia maghiară) ar accepta, poate, şi enclavizările din interiorul arcului carpatic, la care visează atât de mult separatiştii de la noi şi de aiurea. Cam aceasta ar fi concluzia prea doctei expuneri a acestui oaspete venit de la soare-apune ca să ne spună ce-o fi cândva în partea de Românie de la soare-răsare şi care, mai ales, îşi imaginează încă un scenariu al dezmembrării României!

 

Lasă un comentariu