Interlocutor, Mihail Petruţ, primarul comunei
Într-una din zilele lunii lui Gustar m-am aflat în cabinetul edilului-şef al comunei Ideciu de Jos, prilej cu care am purtat un dialog despre această aşezare mureşeană.
- Mă numesc Mihail Petruţ şi sunt primarul comunei, în urma alegerilor parţiale din anul 2014, după decesul primarului anterior, lângă care am fost viceprimar timp de şase ani.
- Domnule primar, pentru început, vă rog să faceţi o prezentare a comunei Ideciu de Jos.
- Comuna Ideciu de Jos, din judeţul Mureş, unde ne aflăm acum, este compusă din trei sate, centrul comunei este Ideciul de Jos, iar Ideciu de Sus şi Deleni sunt localităţi componente. Dacă ne gândim la atestarea documentară, Ideciu de Jos, după unele surse este atestat în scris, pentru prima dată în 1319. Din alte surse aflăm că atestarea este consemnată la 1500. Mi-e greu să cred că aceasta, a doua nu poate să aibă credibilitate pentru că Ideciu de Sus este atestat documentar tot la 1319, ca şi Deleni. Aceste surse fac parte dintr-un document eliberat de un tribunal din Sibiu conform căruia doi cetăţeni din acest sat s-au judecat pentru avere.
- Despre numărul populaţiei, componenţa etnică a acesteia, ce ne puteţi spune?
- Comuna noastră avea la începutul acestui an 1.051 de locuitori şi structurat din punct de vedere al limbii materne în proporţie de 88 la sută români, 149 locuitori maghiari, reprezentând 8 la sută, 2 la sută vorbesc limba ţigănească (romanes). Se vede că, deşi, sunt în total 150 de maghiari, aceştia nu mai vorbesc decât limba română, iar peste 1,7 la sută sunt de origine germană. Din punct de vedere al religiilor populaţia este de 89,5 la sută ortodoxă, celelalte populaţii de alte confesiuni nefiind semnificative.
- Unităţile economice de pe raza comunei aduc bani frumoşi la bugetul local pentru că, se ştie, o comunitate trăieşte din impozitele şi taxele pe care le plătesc locuitorii.
- Primăria trăieşte din alocaţiile guvernamentale în conformitate cu legile în vigoare şi, desigur, din contribuţia cetăţenilor şi a formelor lucrative care există pe teritoriul comunei noastre. În general, nu putem spune că comuna noastră are un potenţial economic extraordinar. În mare, cetăţenii se ocupă de creşterea animalelor şi de agricultură. Acestea sunt generatoare de venituri la bugetul localităţii. O altă societate lucrătoare este cea care exploatează material de balastieră şi care aduce o importantă sumă la bugetul local. Şi mai este ceva. Aceasta are un număr mare de angajaţi de pe teritoriul comunei, adică 40, care nu e puţin lucru. Pe teritoriul comunei noastre există o fabrică de prelucrare a laptelui, un mare contributor la bugetul local. Mai sunt şi alte unităţi cu scop lucrativ, dar nu sunt semnificative, nu contribuie la consolidarea bugetului local. Pe total, o contribuţie a acestor societăţi la bugetul local reprezintă 30 la sută din bugetul total.
- Pe raza comunei aveţi lacul sărat denumit Staţiunea balneoclimaterică, aşa cum scrie pe firma de la şoseaua principală, care din câte m-am documentat este atestată de zeci de ani. Ce ne puteţi relata despre staţiunea care vine în sprijinul celor suferinzi ?
- Aşa este. În documente am găsit prima referire la acest „lac sărat" în 1904 - prima consemnare, când s-a semnat o tranzacţie, a cărei sorginte nu o cunosc, în urma căreia proprietar al acestui „lac sărat" şi al terenului din jurul lui devine familia Schober, din Reghin. Acest „lac sărat" a fost administrat şi adus la o oarecare performanţă în perioada dintre cele două războaie şi ştiu din documentele pe care le-am văzut, că acolo a fost un hotel care a evoluat destul de bine economic pentru că, tot în anul 1904 s-a construit linia ferată Reghin-Deda, aceasta ducând la înflorirea comunei noastre, după care în anul 1948 a fost naţionalizat şi trecut în administrarea primăriei şi de atunci este al comunei noastre. În urmă cu 11 ani a fost intentat un proces de moştenitorii familiei Schober, care mai sunt în viaţă (Schober Rolan Siegred), iar procesul a durat până de curând, hotărârea rămânând definitivă, noi nemaiputând ataca nimic. Oricum, în urma acestei sentinţe, obiectivul ştrand, ca atare, rămâne în administrarea comunei în sensul că tot ce există acolo au fost investiţiile comunei noastre şi prezintă o perspectivă în dezvoltarea ei. Amintesc că timp de 11 ani, cât a durat procesul, au fost blocate orice activităţi de investiţii. Hotărârea acelui judecător a fost una înţeleaptă, pentru că în sens contrar, acest obiectiv ar fi fost o ruină, drept pentru care, pe tot parcursul procesului obiectivul a fost administrat de noi.
- Pe teritoriul comunei al cărui edil-şef sunteţi există Căminul pentru persoane vârstnice. Câteva referiri la acest obiectiv.
- Acest cămin a fost construit pe terenul oferit de primărie cu contribuţia bănească directă a personalului, care era înscris într-o societate. Am văzut câteva liste cu persoanele care au contribuit la construirea acestui cămin. Astfel că din aceşti bani s-a construit primul pavilion pentru persoane vârstnice.
Acesta a evoluat şi a ajuns în situaţia să aibă o oarecare independenţă economică, pentru că fiecare îşi aducea câteva părţi din produsele necesare. Acum, când purtăm discuţia acesta este administrat de Consiliul Judeţean Mureş. Pe una din clădiri există o placă pe care scrie „50 de ani de la înfiinţarea Căminului pentru persoane vârstnice 1959-2009 (Ideciu de Jos 31.07.2009). Astăzi instituţia are vârsta de 66 de ani.
- În încheiere, dacă mai aveţi de adăugat, faţă de cele discutate.
- Aş vrea să mai aduc o completare la obiectivul ştrand „lacul sărat" de care vă vorbeam mai sus. Obiectivul a devenit mult prea mic în ceea ce priveşte capacitatea, aşa că se impune o extindere şi o modernizare. Având în vedere decizia instituţiei, de care vă vorbeam mai înainte, sper să fie definitivă. Cred că aş avea posibilitatea să intabulez obiectivul pe Primăria Ideciu de Jos şi spre sfârşitul acestui an sau început de an 2016, cu fonduri externe să le pot realiza. Pe lângă bazinele existente mai visez încă un bazin cu apă sărată mai mare, mai visez la un bazin cu apă dulce şi un bazin cu apă caldă pentru a se putea desfăşura activitatea. Sunt în curs de rezolvare şi lucrările vor demara în funcţie de primirea fondurilor europene.
- Care este relaţia dintre administraţia locală Ideciu de Jos şi Consiliul Judeţean Mureş ?
- De când sunt primar aceasta este corectă.
- Vă mulţumesc pentru interviu şi sper să mai vorbim despre comuna al cărui edil-şef sunteţi.
