Seceta va scumpi alimentele!

Distribuie pe:

În 2014, România a avut producţii record de grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, legume şi fructe. Seceta prelungită din această vară a distrus peste 30% din culturile de grâu, porumb, cât şi pe cele de legume, fructe şi struguri, mai ales în Moldova. La nivel de ţară sunt compromise aproape un milion de hectare de culturi agricole.

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România - LPAR, susţine că: „Suprafeţele cele mai afectate sunt cele însămânţate cu porumb. La nivelul ţării, circa jumătate din terenurile cultivate cu porumb sunt afectate. În Moldova situaţia este şi mai dramatică. Unele parcele sunt distruse în totalitate, iar fermierii nu vor avea ce culege." Această apreciere gravă este susţinută şi de Cristian Delibaş, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Botoşani, care arată că „aproximativ 100.000 de hectare de culturi agricole din judeţul Botoşani sunt afectate de seceta prelungită din ultima perioadă, iar culturile aflate în mare pericol sunt cele de porumb, floarea-soarelui, soia, dar şi păşunile şi fâneţele." Situaţia este la fel de dramatică în aproape toate judeţele din Moldova şi în multe alte judeţe din sudul ţării, Vâlcea, Dolj, Ialomiţa, Caraş-Severin, Timiş. Adrian Porumboiu, care lucrează 44.000 de hectare, spune că seceta prelungită a afectat producţiile agricole „fapt care îi va obliga pe fermieri să-şi compenseze, prin majorarea preţurilor produselor agricole, pierderile pricinuite de secetă.

La grâu, producţie medie a scăzut din cauza secetei, la nivelul întregii ţări, la 2,5 tone la hectar, faţă de 3,6 tone la hectar obţinute în 2014. Cea mai mică producţie de grâu s-a obţinut în Moldova, de 1,5 tone la hectar, astfel că fermierii nu îşi pot recupera cheltuielile făcute, decum să mai obţină ceva profit. Rezultatele sunt la fel de proaste şi la cultura de rapiţă, la care producţia la hectar, în medie, este cu 1,6 tone mai mică decât anul trecut.

Specialiştii din agricultură prognozează faptul că seceta prelungită din lunile august şi septembrie va diminua şi mai serios media producţiilor la hectar, la nivel de ţară, cu circa 1,8 tone la porumb, cu aproape o tonă la floarea-soarelui, comparativ cu anul trecut. Dacă nu se distrugea infrastructura din sistemul de irigaţii, existentă înainte de '89 (când se irigau câteva milioane de hectare), seceta de acum nu afecta agricultura românească în asemenea hal. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, are tupeul să se laude că din 2012 şi până în 2015

s-au investit 140 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare, pentru o suprafaţă de 300.000 de hectare, iar până în anul 2020 România vrea să atragă investiţii de un miliard de euro, din fonduri europene sau de la bugetul de stat. Promisiuni ce sună frumos, să nu le spunem mincinoase, care să dea bine la electorat.

Că preţurile cerealelor şi ale produselor agricole în general vor creşte cu un procent de două cifre, vinovată va fi seceta, nu guvernanţii care au lăsat agricultura, ca de altfel şi industria, de izbelişte, nepăsându-le de distrugerea prin fraudă şi privatizări făcute în folosul politicienilor şi al clientelei acestora.

Preţurile mai mari la cereale, la rândul lor, îi vor determina pe crescătorii de animale să crească preţurile şi la produsele animaliere. La fel se va întâmpla şi cu preţurile produselor legumicole şi pomicole. Toate aceste scumpiri le vor suporta (plăti) consumatorii, după ce s-au bucurat de diminuarea, cât de cât, a preţurilor datorită reducerii TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, reducere care nu se prea simte în buzunarul cumpărătorilor. De fapt, în perioada scursă de la reducerea TVA consumatorii nu au simţit concret că preţurile ar fi mai rezonabile la alimente, deoarece seceta şi şmecheriile comercianţilor le menţine la nivelul dinainte de 1 iulie. Mai mult, se prognozează o creştere a preţurilor cu peste 10% la pâine, carne, lapte şi preparatele din acestea, legume, fructe şi conservele realizate din ele. Este îndreptăţită aprecierea oamenilor, a celor cu venituri mici (care sunt în majoritate) când o spun cu tristeţe că „va fi vai de noi"!

Lasă un comentariu