Nicolae Iorga, personalitate enciclopedică, istoric, dramaturg, memorialist, poet, profesor universitar, academician, ziarist, parlamentar, ministru, premier, despre care George Călinescu spunea: „Iorga a jucat în cultura română, în primele decenii ale secolului XX, rolul lui Voltaire", este şi iniţiatorul unei şcoli de misionare naţionale şi morale, al unei şcoli a artelor şi meseriilor uitate, al unui muzeu de artă religioasă, dar şi al Universităţii Populare, în cadrul căreia se derulau cursuri de vară în luna august. Devenită o tradiţie, într-o aşezare colinară pitorească, Universitatea de Vară şi-a urmat firesc şi în anul acesta manifestările culturale.
Participanţii din acest an la Universitatea de Vară „Nicolae Iorga" de la Vălenii de Munte s-au bucurat şi de data aceasta de o serie de manifestări de excepţie. Alături de academicieni, de profesori, de scriitori şi de alţi oameni de cultură, cursanţii din ţară, din Basarabia şi Bucovina s-au întâlnit în acest colţ de rai în care Nicolae Iorga a ales să se stabilească.
Organizată de Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Prahova, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova, Primăria şi Consiliul local Vălenii de Munte şi Centrul Cultural Vălenii de Munte şi dirijată cu pasiune şi dăruire de dl. Constantin Stere, director general adjunct în Ministerul Culturii, această manifestare cu tradiţie a fost o reuşită.
Deschiderea oficială a Cursurilor de Vară ale Universitătii Populare „Nicolae Iorga" a debutat la Casa de Cultură din Vălenii de Munte cu alocuţiunile unor personalităţi importante, reprezentante ale Academiei Române şi ale Ministerului Culturii, precum şi ale instituţiilor locale, urmate de ceremonia de depunere de flori la monumentul marelui istoric român.
Prelegerile de la această ediţie au avut ca temă fundamentală destinul românilor în perioada primului şi celui de-Al Doilea Război Mondial. Au conferenţiat pe această temă acad. Alexandru Zub, acad. Valeriu Matei, acad. Vasile Tărâţeanu, acad. Răzvan Theodorescu, prof. dr. Sergiu Iosipescu, conf. univ. dr. Marius Diaconescu, dr. Georgeta Filiti, Georges Boisnard şi mulţi alţii, oameni de cultură, istorici.
Vizita la Filipeştii de Târg, la Conacul Pană Filipescu, a fost o adevărată revelaţie. Am călătorit alături de fam. Matei, iar domnul Valeriu, pe toată durata călătoriei ne-a recitat ultimele poeme, printre care se numără şi „variaţiunile" la balada „Meşterul Manole". Ajunşi la Filipeştii de Târg, am asistat cu vădită emoţie la dezvelirea în sunet de fanfară şi la sfinţirea statuii Postelnicului Constantin Cantacuzino, realizată după o pictură din biserica din Filipeştii de Pădure.
Ceea ce este interesant, Conacul a fost restaurat cu fonduri europene, după ce fusese transformat în sediu de CAP, iar el arată exact aşa cum a fost imaginat de Valeriu Matei într-unul din romanele sale, fără să-l fi văzut înainte.
Un alt moment de neuitat l-a reprezentat descinderea noastră în localitatea Drajna. La biserica din sat ce poartă hramul „Sfântul Alexandru", ctitorie de la 1844 a logofătului Alexandru N. Filipescu, părintele a ţinut o slujbă de binecuvântare, la fel ca şi în vremea lui Nicolae Iorga, cel care îşi aducea cursanţii de la Universitatea Populară aici, fiindcă aveau posibilitatea să se documenteze la biblioteca din Castelul Filipeştilor din apropiere. Apoi am vizitat muzeul din curtea bisericii, ce conţine icoane şi obiecte de cult, dar şi obiecte din ceramică, tablouri şi foarte multe cărţi. Chiar lângă biserică se află Şcoala Gimnazială „Platon Mocanu", o instituţie de învăţământ reabilitată şi modernizată, care ne-a fost prezentată cu mândrie de către directoarea şcolii. Această şcoală are şi o revistă intitulată „Glasul Şcolii". Programul a continuat cu un recital de poezie al actorului Nicolae Jelescu de la Chişinău şi cu un spectacol folcloric oferit de Ansamblul „Poeniţa", câştigător a numeroase premii în ţară şi străinătate.
Aflând că Ana Blandiana este la reşedinţa ei de vară, undeva destul de aproape, la Brebu, într-una din seri am descins în acel tihnit colţ de lume, unde Romulus Rusan şi Ana s-au retras pentru câteva săptămâni. Împreună cu Cenaclul „Nicolae Băciuţ" din Brăila şi familia Vasiliu (Gabi şi Cristi) ne-am încărcat sufletele de trăire pozitivă, de bună dispoziţie, preţ de câteva ore în mijlocul acestei minunate familii. Ana Blandiana a reuşit, cu o dezinvoltură şi cu o tinereţe de invidiat, să fie un veritabil amfitrion, o gazdă primitoare şi o... gospodină redutabilă.
Cuvintele ei, secondate de altele ale soţului păreau a se rostogoli, atingând cu delicateţe până şi mobilierul uşor arhaic, cu patină de vechime, în centrul căruia tronează cele două şezlonguri masive de lemn, făcute la comandă pentru aceşti doi stăpâni ai literelor şi ai libertăţii.
Momentul surpriză şi pentru Ana: fetele din cenaclu (Irina, Cristina, Alina, Teodora şi Mirela) cu vocile lor tinere, în încăperea rustică, devenită scenă ad hoc, rostesc texte din creaţia Anei Blandiana şi a lui Nicolae Băciuţ. Trăirea e maximă, emoţiile ne învăluie pe toţi. Le aplaudă Ana, aplaudăm şi noi. Glasul cucului din ceasul de pe perete ne anunţă însă că vremea a trecut pe nesimţite şi a sosit clipa să ne retragem. Mulţumind pentru prăjitură şi mai ales pentru momentele de răsfăţ în ambientul atât de primitor, şi ne despărţim de cei doi mari scriitori, fiind călăuziţi până la Văleni şi mai departe în timp de această memorabilă întâlnire de suflet.
Cenaclul literar „Nicolae Băciuţ" a prezentat pe scena Centrului Cultural Vălenii de Munte un adevărat regal de poezie din creaţiile Anei Blandiana şi ale lui Nicolae Băciuţ. Aplauzele au fost binemeritate. Fetele au fost felicitate pentru gingăşia, puritatea şi claritatea- rostirii versurilor.
Prelegerea acad. Eugen Simion, „Consideraţii despre identitatea românească", a punctat esenţialitatea rolului şi rostului românilor în contextul european, ce înseamnă românitatea, cum suntem noi, cum ne vedem noi, cum suntem văzuţi noi, ce este globalizarea, menţionând că intenţionează să scrie o carte cu documente despre identitatea românilor, împreună cu cercetătorii de la Institutul „George Călinescu", pe care îl păstoreşte. Cursurile de Vară ale Universităţii Populare „Nicolae Iorga" s-au încheiat şi nu-mi rămâne decât să îl felicit încă o dată pe cel care a întreţinut pe toată perioada o atmosferă plăcută, pe dl. Constantin Stere, dar şi pe toţi cei implicaţi în desfăşurarea unor astfel de manifestări lăudabile.
